Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Prelungire de 18 Luni și Finanțare Alternativă pentru Inițiativele Nefinalizate după 2026

Redacția•19 iunie 2025
Prelungire de 18 Luni și Finanțare Alternativă pentru Inițiativele Nefinalizate după 2026

Pe scurt

Parlamentul European a adoptat cu 421 de voturi pentru, 180 împotrivă și 55 de abțineri o rezoluție menită să extindă cu 18 luni, după 2026, perioada de implementare a proiectelor mature și aflate în derulare din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reflectând îngrijorările privind expirarea iminentă a Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) și riscurile aferente. Europarlamentarul Victor Negrescu subliniază că acest demers va permite proiectelor nefinalizate să fie susținute cu fonduri europene alternative, cum ar fi fondurile de coeziune sau InvestEU, accentuând flexibilitatea în ajustarea planurilor naționale. Rezoluția solicită, de asemenea, simplificarea accesului autorităților locale la finanțare și menționează rolul MRR în evitarea fragmentării pieței interne și în promovarea redresării economice. Deputații evidențiază necesitatea unor investiții specifice în apărare, educație, transport feroviar de mare viteză și în protecția socială, insistând asupra accelerării integrării grupurilor vulnerabile. Aceștia avertizează asupra termenului strâns pentru implementarea fondurilor restante din MRR, care poate împiedica finalizarea unor proiecte și a reformelor esențiale, și solicită Comisiei Europene să instituie noi programe flexibile pentru a răspunde prompt circumstanțelor în schimbare, cu asigurarea previzibilității. Prelungirea se referă la proiectele deja în desfășurare, care trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2026, cu toate plățile aferente efectuate până la acea dată.

Prelungire de 18 Luni și Finanțare Alternativă pentru Inițiativele Nefinalizate după 2026

Parlamentul European a aprobat o rezoluție care propune extinderea cu 18 luni a termenului pentru finalizarea proiectelor mature din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce sunt în stadii avansate, depășind astfel anul 2026. În plus, proiectele nefinalizate ar putea primi fonduri din alte surse europene.

Detalii despre rezoluție

Rezoluția a fost adoptată cu o majoritate de 421 de voturi pentru, în timp ce 180 de deputați au votat împotriva, iar 55 s-au abținut. Europarlamentarii subliniază că expirarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) în 2026 reprezintă un risc notabil și propun, astfel, o prelungire pentru proiectele deja demarate.

Conform europarlamentarului Victor Negrescu, prin această rezoluție se deschide posibilitatea ca proiectele nerealizate să beneficieze de finanțare din alte surse europene, precum fondurile de coeziune sau InvestEU. De asemenea, se sugerează simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor pentru autoritățile locale.

Impactul rezoluției

În opinia Parlamentului European, MRR a fost esențial în prevenirea fragmentării pieței interne a Uniunii Europene și a sprijinit procesul de redresare economică. Deputații solicită, de asemenea, investiții direcționate către apărarea UE, educație și noi competențe, precum și măsuri transfrontaliere, cum ar fi transportul feroviar de mare viteză.

Parlamentarii sunt preocupați de timpul limitat pentru implementarea fondurilor MRR restante, care ridică mari provocări pentru finalizarea reformelor importante și a investițiilor inovatoare. Aceștia îndeamnă Comisia Europeană să conceapă noi programe flexibile, adaptate la condițiile în continuă schimbare.

Ce urmează?

Toate plățile din MRR trebuie realizate până la 31 decembrie 2026, pentru ca statele membre să finalizeze proiectele începute înainte de 31 august același an. Prelungirea perioadei pentru proiectele mature, propusă pentru începutul lunii august 2026, oferă un răgaz suplimentar autorităților care nu au reușit să-și ducă la capăt inițiativele la timp.

Această măsură ar putea fi de un real ajutor pentru Iasi și alte regiuni din România, care se bazează pe finanțarea europeană pentru a-și dezvolta infrastructura și a-și ridica nivelul de trai, în vederea unei sustenabilități economice și sociale pe termen lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.