Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Președintele contestă la CCR legea privind incriminarea distribuției online de materiale fasciste, legionare și xenofobe, invocând lipsa de definiții clare și riscuri pentru libertatea de exprimare.

Redacția•11 iulie 2025
Președintele contestă la CCR legea privind incriminarea distribuției online de materiale fasciste, legionare și xenofobe, invocând lipsa de definiții clare și riscuri pentru libertatea de exprimare.

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale legea care incriminează distribuirea online a materialelor cu caracter fascist, legionar, antisemit sau xenofob, argumentând că există probleme de constituționalitate și ambiguități semantice. Legea, ce aduce pedepse cu închisoarea de la șase luni la cinci ani pentru distribuirea acestor materiale și a celor care neagă Holocaustul sau crimele de război, ridică anumite întrebări legate de libertatea de exprimare și interpretările posibile ale termenului neclar „legionar”. Astfel, chestiunile constituționale sunt susținute de faptul că noțiunea de „legionar” nu este definită clar în O.U.G. nr. 31/2002, ci doar Mișcarea Legionară, ceea ce poate duce la confuzii semantice în interpretarea și aplicarea legii. Președinția subliniază că definițiile actuale lasă loc unor interpretări arbitrare de către organele judiciare, întrucât nu există o autoritate clară sau criterii bine definite pentru determinarea caracterului fascist, legionar, rasist sau xenofob al unei organizații sau ale persoanelor afiliate. Această complexitate legislativă ar putea cauza conflicte și incertitudini în practică, punând sub semnul întrebării obiectivitatea și consistența hotărârilor administrative și judiciare, lucru semnalat de Președinție în sesizarea adresată Curții Constituționale, pentru a asigura că acțiunile statului nu sunt percepute ca partizane politic.

Președintele contestă la CCR legea privind incriminarea distribuției online de materiale fasciste, legionare și xenofobe, invocând lipsa de definiții clare și riscuri pentru libertatea de exprimare.

Legea Plasată Sub Lupă Dee Președintele României

Președintele României a decis să conteste o lege recent aprobată care vizează prevenirea răspândirii materialelor cu conținut extremist online. Acțiunea sa ridică semne de întrebare cu privire la claritatea și aplicabilitatea actului normativ.

Într-un gest juridic important, președintele a adus în atenția Curții Constituționale o lege menită să completeze ordonanța care interzice organizațiile și simbolurile de tip fascist și xenofob. Acest act normativ, trimis spre promulgare pe 21 iunie, ar putea introduce pedepse cu închisoarea între șase luni și cinci ani pentru cei care distribuie online materiale antisemite sau altfel discriminatoare.

Deși inițiativa legislativă urmărește să combată propaganda extremistă, președinția a subliniat că legea are mai multe lacune și ar putea contraveni Constituției. În principal, lipsește o definiție clară pentru termenul "legionar", ceea ce ar putea duce la interpretări variate și posibile abuzuri. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, deși oferă o definiție, nu reușește să evidențieze legăturile istorice și politice ale termenului.

De asemenea, legea nu reușește să desemneze o autoritate competentă în evaluarea caracterului unor astfel de material sau organizații, lăsând loc pentru decizii inconsecvente și potențial subiective ale instanțelor.

Într-un context mai larg, președintele a subliniat că măsuri de acest tip trebuie să fie bine structurate pentru a evita polarizarea opiniilor și exercitarea presiunii politice majoritare asupra punctelor de vedere minoritare. Se încearcă o păstrare a echilibrului între prevenție și menținerea libertății de exprimare.

Acest episod ilustrează complexitatea confruntării cu ideologii periculoase într-un cadru democratic și necesitatea unei legiferări transparente și bine definite. Autoritățile sunt așteptate să găsească soluții care, pe lângă sancțiuni, să contribuie și la educarea și informarea publicului.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.