Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Propunere pentru Deportarea Rapidă a Infractorilor Străini Condamnați în Instanțe Britanice pentru a Reduce Cheltuielile Publice

Redacția10 august 2025
Propunere pentru Deportarea Rapidă a Infractorilor Străini Condamnați în Instanțe Britanice pentru a Reduce Cheltuielile Publice

Pe scurt

Secretarul Justiției din Marea Britanie, Shabana Mahmood, a propus o modificare legislativă ce ar permite guvernului să deporteze imediat prizonierii străini după condamnare, fără să mai aștepte ispășirea a 30% din pedeapsă, o reducere semnificativă față de actualul 50%. Această inițiativă, menită să reducă cheltuielile contribuabililor cu deținuții străini care constituie circa 12% din populația penitenciarelor, eliminând astfel presiunea logistică și financiară asupra sistemului penitenciar britanic, ar exclude însă de la deportare pe cei acuzați de terorism și alte infracțiuni grave. Infractorii care ar putea fi deportați vor avea interdicția de a reveni în Regatul Unit, iar legea, deja înaintată parlamentului pentru vot, ar putea afecta nu doar condamnații noi, ci și pe cei aflați deja în detenție. Proiectul de lege, care ar permite deportările imediat după condamnare, lasă totuși o marjă de putere administratorilor penitenciarelor pentru a se opune deportării din motive de securitate națională gravă. În vremea guvernului anterior condus de Rishi Sunak, s-a confruntat cu o criză a supraaglomerației în închisori, iar succesorul său, Keir Starmer, a optat pentru eliberarea unor prizonieri după 40% din pedeapsă pentru a preveni colapsul sistemului. Astfel, măsura rapidă a expulzărilor propusă de Shabana Mahmood urmărește optimizarea resurselor și eficientizarea gestionării populației carcerale britanice.

Propunere pentru Deportarea Rapidă a Infractorilor Străini Condamnați în Instanțe Britanice pentru a Reduce Cheltuielile Publice

Propunere de Lege în Marea Britanie: Deportarea Rapidă a Infractorilor Străini

Secretarul Justiției din Marea Britanie, Shabana Mahmood, a propus o nouă măsură care vizează deportarea rapidă a infractorilor străini condamnați, ca strategie de reducere a costurilor cu închisorile. În prezent, acești deținuți pot fi deportați doar după ce au ispășit jumătate din perioada de detenție. Însă, din septembrie, termenul se va reduce la 30%, cu propunerea ca aceștia să fie deportați chiar la condamnare, dacă legea va fi aprobată de Parlament.

Noua inițiativă legislativă are ca scop diminuarea cheltuielilor guvernamentale cu infractorii străini, care ocupă aproximativ 12% din locurile din închisorile britanice. Fiecare deținut costă statul aproximativ 54.000 de lire sterline pe an. Totuși, măsura nu se va aplica infractorilor acuzați de terorism, crimă sau alte fapte grave, aceștia fiind obligați să-și ispășească integral pedeapsa pe teritoriul britanic.

Legea, dacă va fi ratificată, va afecta și deținuții străini deja încarcerați sau recent condamnați. Guvernul întreprinde acest pas cu speranța de a preveni colapsul sistemului penitenciar, confruntat cu supraaglomerare în trecut, în special sub conducerea lui Rishi Sunak.

Keir Starmer, preluând conducerea în iulie 2024, a permis eliberarea unor deținuți străini la împlinirea a 40% din pedeapsă, ca măsură de urgență pentru a gestiona criza penitenciară. Inițiativa a fost implementată ca parte a unui program de eliberare anticipată pentru a evita supraaglomerarea sistemului și a preveni o criză de proporții.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.