Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Putin, Zelenski și Trump așteaptă rezultate negociatorilor pentru întâlnirea de pace Russia-Ucraina. Kremlinul condiționează discuțiile.

Redacția31 mai 2025
 Putin, Zelenski și Trump așteaptă rezultate negociatorilor pentru întâlnirea de pace Russia-Ucraina. Kremlinul condiționează discuțiile.

Pe scurt

Turcia propune organizarea unui summit cu liderii Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite, în cadrul eforturilor de a pune capăt conflictului ucrainean, care durează de trei ani. Încercând să faciliteze o pace durabilă, Ankara a invitat președinții Vladimir Putin, Volodimir Zelenski și fostul lider american Donald Trump la discuții, sub egida președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Rusia, însă, a condiționat participarea la întâlnirea la nivel înalt de rezultatele preliminare ale discuțiilor directe dintre delegațiile sale și cele ale Ucrainei, a transmis Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. De asemenea, Moscova a indicat că va trimite o echipă de negociatori la Istanbul pentru o a doua rundă de discuții, dar doar după stabilirea unui cadru de negociere clar, refuzând pe moment propunerea directă pentru summit. În același timp, Kievul ezită să confirme participarea în lipsa unei copii clare a condițiilor anticipate de ruși pentru un armistițiu. Ministrul turc de Externe, exprimând optimism asupra situației, și-a manifestat încrederea că discuțiile de la Istanbul pot deschide calea pentru o întâlnire istorică între liderii celor trei națiuni. Totuși, Kremlinul subliniază că prioritare sunt rezultatele tangibile prin dialogul direct înainte de organizarea unei astfel de întruniri de anvergură. Această inițiativă turcă reprezintă un pas semnificativ în eforturile diplomatice de a ajunge la pace, însă rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și dacă se va ajunge la un consens care să permită desfășurarea summitului propus.

Putin, Zelenski și Trump așteaptă rezultate negociatorilor pentru întâlnirea de pace Russia-Ucraina. Kremlinul condiționează discuțiile.

Într-o inițiativă surprinzătoare, Turcia sugerează organizarea unui summit de proporții pentru a media o soluție la conflictul dintre Rusia și Ucraina. Propunerea implică întâlnirea liderilor celor trei țări implicate direct și a SUA, cu participarea președintelui rus Vladimir Putin, președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și fostului președinte american Donald Trump.

Turcia, cunoscută ca un mediator tradițional în conflictele internaționale, își arată dorința de a găzdui o astfel de conferință, menită să oprească invazia rusă ce durează de trei ani. Inițiativa a primit un răspuns precaut din partea Moscovei care, deși acceptă să participe la o a doua rundă de discuții directe cu Ucraina la Istanbul, refuză momentan ideea summitului cu liderii sus-menționați. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că un summit între președinți ar putea avea loc doar după ce delegațiile celor două țări vor reuși să facă progrese semnificative prin tratativele lor.

Totodată, Kievul încă nu a confirmat participarea la aceste discuții. În intervențiile anterioare, oficialii ucraineni au arătat reticență, specificând că vor accepta să participe la discuții în Istanbul numai dacă Rusia va dezvălui din timp condițiile armistițiului propus.

Ministrul de Externe al Turciei și-a exprimat încrederea că negocierile planificate la Istanbul ar putea deschide calea către un summit cu Putin, Zelenski și Trump, sub coordonarea președintelui turc Erdogan. Totuși, Kremlinul a subliniat că rezultatele concrete din discuțiile inițiale sunt o condiție prealabilă esențială pentru organizarea unei asemenea întâlniri de la nivel înalt.

În timp ce tensiunile continuă în regiune, inițiativa turcă rămâne un gest de diplomație ce ar putea facilita o eventuală detensionare a situației, dacă toate părțile implicate acceptă să colaboreze.

(Surse: France 24, Tass)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.