Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Reducerea cheltuielilor publice și creșterea impozitelor pe jocurile de noroc. Impact bugetar major în 2025-2026.

Redacția08 iulie 2025
Reducerea cheltuielilor publice și creșterea impozitelor pe jocurile de noroc. Impact bugetar major în 2025-2026.

Pe scurt

Guvernul României a propus un pachet substanțial de măsuri fiscale și bugetare, cu scopul de a limita cheltuielile publice și a asigura finanțarea necesară în conformitate cu ținta de deficit. Printre principalele amendamente se numără introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din pensii care depășesc 3.000 lei lunar, modificare valabilă până la 1 ianuarie 2028. Finanțarea partidelor politice va fi redusă cu 40% până în 2026, iar în educație, mamele minore vor primi o bursă de 700 de lei lunar, cu prevederi speciale pentru personalul didactic de conducere. În domeniul jocurilor de noroc, impozitarea crește semnificativ, cu reglementări stricte ce prevăd instalarea de GPS-uri în aparate. De asemenea, valoarea veniturilor obținute din jocurile de noroc va fi impozitată progresiv. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că aceste măsuri, care includ și creșterea TVA-ului standard la 21% și majorarea accizelor la alcool, carburanți, și tutun, urmează să fie urmate de un al doilea pachet de reforme, incluzând modificări la pensiile speciale și restructurări în companiile de stat. În Parlament, opoziția are trei zile pentru a depune moțiune de cenzură, în timp ce în fața instituției au loc proteste organizate de sindicaliști din Sănătate și Educație. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a menține sustenabilitatea bugetară și a proteja dreptul fundamental la educație și sănătate, conform obiectivelor asumate de guvern.

Reducerea cheltuielilor publice și creșterea impozitelor pe jocurile de noroc. Impact bugetar major în 2025-2026.

Guvernul României a decis să-și asume răspunderea pe un nou set de măsuri fiscal-bugetare, menite să limiteze cheltuielile publice și să asigure o distribuție echitabilă a sarcinilor fiscale. Aceste decizii au atras un interes deosebit, mai ales din partea opoziției și a publicului larg.

Schimbări Majore și Impacturi Economice

Un moment cheie al pachetului este introducerea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei lunar. Aceasta va fi implementată temporar, între august 2025 și ianuarie 2028. Pentru categoriile de persoane care nu mai beneficiază de excepții, reținerea se va face direct la sursă, fără necesitatea depunerii declarațiilor de venit.

În același timp, pachetul prevede o reducere substanțială, de 40%, a finanțării partidelor politice în 2026 față de 2024. Pentru sectorul educațional, măsurile includ burse pentru mamele minore care urmează școala și degrevarea de sarcini a personalului didactic de conducere.

Modificări în Jocurile de Noroc și Taxare

Pentru industria jocurilor de noroc, se estimează un impact bugetar de aproximativ 500 de milioane de lei în anul 2025, crescând la peste un miliard de lei în 2026. Impozitarea va crește, afectând atât operatorii, cât și jucătorii, iar reglementările vor include instalarea GPS-urilor pe aparatele de joc.

Context Politic și Reacții

Premierul Ilie Bolojan a prezentat pachetul în Parlament, subliniind includerea unor măsuri precum creșterea TVA-ului standard la 21%, majorarea accizelor la alcool, carburanți și tutun și ajustarea impozitului pe dividende la 16% în 2026. Guvernul plănuiește să finalizeze până la sfârșitul lunii iulie un al doilea pachet axat pe reformele sistemului de pensii speciale și ale companiilor de stat.

În plan politic, AUR și-a exprimat intenția de a iniția o moțiune de cenzură. Dacă această moțiune va fi respinsă, legea va fi considerată adoptată, dar ar putea fi supusă unor contestări la Curtea Constituțională sau ar putea fi trimisă spre reexaminare.

În fața Parlamentului, sindicatele din Sănătate și Educație organizează proteste, reflectând îngrijorările din jurul acestor decizii guvernamentale controversate. Aceste manifestații au loc și în alte orașe, inclusiv la casele de pensii și prefecturi.

Astfel, măsurile anunțate aduc noi perspective asupra modului în care guvernul intenționează să gestioneze finanțele publice, iar urmările vor fi atent monitorizate de către toți factorii implicați.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.