Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

reducerea membrilor din conducere și plafonarea câștigurilor pentru eficiență sporită

Redacția23 iulie 2025
reducerea membrilor din conducere și plafonarea câștigurilor pentru eficiență sporită

Pe scurt

În cadrul unei conferințe de presă, premierul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu au anunțat un set de măsuri pentru reforma companiilor de stat, menite să îmbunătățească guvernanța acestora și să reducă costurile publice. Premierul Bolojan a subliniat importanța unei bune administrări a companiilor de stat, având în vedere impactul economic semnificativ pe care acestea îl au, în mod special în sectoare strategice precum energia. Printre măsuri figurează asigurarea transparenței în gestionarea acestora, comunicarea deschisă a datelor economice și a câștigurilor, dar și modificări legislative ce vizează reducerea numărului de membri și plafonarea câștigurilor managerilor. Indicatorii de performanță vor fi revizuiți pentru a asigura relevanța acestora, iar agențiile vor fi întărite în vederea implementării unor practici de administrare mai eficiente. Dragoș Anastasiu a prezentat necesitatea reformei pentru a evita penalizarea de 230 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii unor jaloane și a precizat că modificările legislative vor fi coordonate cu Comisia Europeană și OECD. Au fost identificate 1.326 de întreprinderi publice, iar o polarizare semnificativă a profiturilor a fost observată, cu Hidroelectrica generând 46% din totalul profitului companiilor de stat. Măsurile propuse includ reducerea numărului de membri ai consiliilor de administrație și a remunerării acestora, plafonarea beneficiilor și crearea unui consiliu neremunerat pentru eficientizarea activităților. De asemenea, Anastasiu a specificat că vor fi publicate date despre subvenții și sumele pe care companiile le au de recuperat, cu un accent deosebit pus pe 315 companii care generează 96% din cifra de afaceri a întreprinderilor de stat, fiind esențială finalizarea procesului de selecție pentru câștigarea încrederii guvernului și a Comisiei Europene. Implementarea acestor reforme ar trebui să asigure o mai bună eficientizare și profesionalizare a companiilor de stat din România, contribuind la reducerea deficitului bugetar și la recuperarea penalizărilor existente.

reducerea membrilor din conducere și plafonarea câștigurilor pentru eficiență sporită

Recent, premierul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu au prezentat în cadrul unei conferințe de presă noile direcții pentru reformarea companiilor de stat. Aceste măsuri sunt esențiale pentru economia României și vizează îmbunătățirea managementului și a transparenței în aceste entități.

Necesitatea Reformei pentru Bună Guvernare

Ilie Bolojan subliniază că gestionarea eficientă a companiilor de stat este crucială, având efecte semnificative mai ales în domenii cheie precum energia. O administrare mai bună ar putea reduce subvențiile și crește serviciile oferite cetățenilor, ceea ce ar aduce beneficii suplimentare bugetului de stat. Legislația urmează să fie modificată pentru a reduce numărul membrilor din conducere și pentru a plafona veniturile acestora.

Transparența este un alt pilon central al reformei. Guvernul își propune să asigure că toate ministerele responsabile vor comunica public datele despre administrarea companiilor de stat, inclusiv câștigurile și performanțele managerilor.

Reevaluarea Indicatorilor de Performanță

Un alt aspect important al reformei este evaluarea standardelor de performanță ale companiilor. Bolojan a accentuat necesitatea ca ministerele să analizeze indicatorii actuali și să-i ajusteze acolo unde nu sunt relevanți. Cei care nu se conformează noilor standarde profesionale ar putea să își piardă posturile.

Perspectivele Viceprim-ministrului Anastasiu

Dragoș Anastasiu a detaliat pașii concreți pentru implementarea acestor măsuri, inclusiv consultarea cu Comisia Europeană și OECD. S-au făcut progrese în colectarea și publicarea datelor, o acțiune esențială pentru recuperarea unei penalizări financiare de 230 de milioane de euro.

Anastasiu a abordat și provocările legate de ineficiența companiilor de stat, unde unele întreprinderi, cum ar fi CFR și Metrorex, au raportat pierderi semnificative. Viceprim-ministrul a identificat 315 companii care generează majoritatea cifrei de afaceri a sectorului de stat și care vor fi prioritate în procesul de reformă.

Măsuri Propuse pentru Eficientizare

Printre măsurile prezentate se numără reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, limitarea beneficiilor și stabilirea unor termene clare pentru sancțiuni. Anastasiu a menționat și crearea unui consiliu neremunerat care să sprijine activitatea AMEPIP și să promoveze un mediu corporativ sănătos pentru companiile de stat.

În perioadele următoare, activitatea de selecție și recrutare va fi intensificată, cu accent pe profesionalism, pentru a restabili încrederea publicului și a organizațiilor internaționale.

Guvernul se angajează să facă publică lista subvențiilor și sumele pe care companiile le au de recuperat, ca o măsură suplimentară de transparență și responsabilitate economică. Textul propus vizează eficiența și responsabilitatea în operarea companiilor de stat, fiind o nevoie stringentă pentru stabilitatea financiară a României.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.