Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Refuză Codul AI al UE, invocând piedici în inovație; Google avertizează asupra stagnării economice europene în tehnologia AI.

Redacția19 iulie 2025
Refuză Codul AI al UE, invocând piedici în inovație; Google avertizează asupra stagnării economice europene în tehnologia AI.

Pe scurt

Meta a devenit prima companie de tehnologie care refuză să semneze noul cod de bune practici pentru inteligența artificială (AI) publicat recent de Comisia Europeană, susținând că acesta ar putea impacta negativ inovația și dezvoltarea în domeniu. Joel Kaplan, directorul pentru afaceri globale al Meta, a declarat că documentul generează incertitudini juridice pentru dezvoltatorii de AI și conține măsuri ce depășesc cadrul AI Act, fiind perceput ca un obstacol în calea progresului. Același tip de critici a fost exprimat și de Google anterior, care a calificat codul ca fiind 'un pas în direcția greșită' ce ar putea dăuna inovării și creșterii economice în Europa. Actul normativ, care a fost intens criticat și contestat de peste 40 de companii de top din Europa, este menită să instruiască firmele asupra conformării cu legislația în AI și să reducă riscurile implicate de tehnologii precum ChatGPT al OpenAI sau Grok al X. Totuși, există temeri că reglementările stricte ar putea împiedica dezvoltarea și implementarea modelelor AI în spațiul european, încurajând astfel competitorii internaționali. Contextul critic în care Grok a fost criticat pentru unele afirmații controversate subliniază importanța reglementării, dar polarizează în același timp discuțiile în industria tech, îngrijorând antreprenorii care consideră că astfel se îngreunează construirea afacerilor bazate pe AI în Europa. Această controversă reflectă tensiunile între necesitatea reglementării pentru controlul riscurilor și preocuparea companiilor pentru menținerea unui climat favorabil inovației.

Refuză Codul AI al UE, invocând piedici în inovație; Google avertizează asupra stagnării economice europene în tehnologia AI.

Meta a stârnit discuții aprinse refuzând să se alăture altor companii în semnarea unui cod de bune practici recent lansat de Comisia Europeană. Acest document, menit să asigure o supraveghere mai riguroasă a dezvoltărilor în inteligența artificială, a fost respins sub pretextul că ar încetini progresul tehnologic.

Meta și Reacțiile Sale:

Joel Kaplan, directorul de afaceri globale al Meta, a explicat că noul cod introduce incertitudini legale ce pot afecta inovatorii în AI și depășește semnificativ sfera de aplicare a legislației existente în acest domeniu. Kaplan a citat o scrisoare semnată de peste 40 de companii europene proeminente care își exprimă temerile legate de impactul negativ al acestei legislații asupra dezvoltării și aplicării inteligenței artificiale în Europa.

Reacții și Controverse:

În linie cu Meta, Google a avertizat anterior că reglementările propuse de UE pot frâna atât inovația, cât și creșterea economică. Criticând codul de practici ca fiind „un pas în direcția greșită”, Google și-a exprimat rezervele față de abordarea blocului european privind gestionarea riscurilor tehnologice.

Context și Implicații:

Codul de bune practici din domeniul AI publicat de Comisia Europeană vine într-un moment tensionat, după mai multe incidente și controverse legate de modelele AI precum ChatGPT sau Grok. Lansat ca parte a unui efort mai amplu de a reduce riscurile asociate cu tehnologia de vârf, codul este văzut de unele părți ca un obstacol major într-un domeniu deja plin de provocări legislative.

Rămâne de văzut cum vor naviga alte companii această nouă realitate legislativă și dacă Bruxelles-ul va continua să implementeze măsuri stricte, în timp ce dezbaterile privind echilibrul între inovare și reglementare continuă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.