Știri naționale și internaționale

Risc de Creștere a Emisiilor de 200 Milioane de Tone pe An și Costuri Sociale de 264 Miliarde Dolari

Redacția•29 mai 2025

Pe scurt

Raportul realizat de Conflict and Environment Observatory dezvăluie că reînarmarea statelor membre NATO, impulsionată de creșterea tensiunilor internaționale, amenință să compromită obiectivele climatice globale, deoarece cheltuielile militare record, care au ajuns la 2,46 mii de miliarde de dolari în 2023, ar putea genera o creștere a emisiilor poluante cu 200 de milioane de tone anual. Studiul subliniază că fiecare dolar investit în echipamente militare noi are un impact climatic negativ prin creșterea emisiilor de carbon, adăugându-se la daunele umanitare provocate de conflictele armate. În timp ce doar armatele NATO oferă constant rapoarte de emisii, estimările arată că acestea sunt responsabile pentru 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, o cifră ce ar putea crește pe măsură ce tensiunile internaționale escaladează. Dacă țările NATO, exceptând SUA, și-ar mări bugetul de apărare, emisiile de dioxid de carbon echivalent ar putea crește cu până la 194 de megatone anual, un cost social care s-ar traduce în 264 de miliarde de dolari. Această intensificare a producției de armament agravează criza climatică, ceea ce poate alimenta noi violențe, schimbările climatice fiind deja un factor indirect de conflicte în anumite regiuni, precum Darfur. Cercetătorii avertizează că eforturile de remilitarizare creează competiție pentru resursele limitate și exacerbează efectele încălzirii globale, cu o estimare a creșterii emisiilor NATO comparabilă cu cele ale unei țări de dimensiunea Pakistanului. În Europa, cheltuielile militare au crescut cu peste 30% între 2021 și 2024, iar emisiile rezultate riscă să submineze politicile climatice. În ansamblu, dezvoltarea militară vine cu un cost de mediu semnificativ, având în vedere că echipamentele militare, fabricate din oțel și aluminiu, generează mari cantități de emisii de carbon, iar deplasările operaționale consumă combustibili fosili. În esență, eforturile militare crescute reduc resursele disponibile pentru inițiativele de combatere a schimbărilor climatice, subliniind necesitatea unor strategii mai transparente și sustenabile în sectorul apărării.

Introducere: Un raport recent arată că planurile de reînarmare ale NATO ar putea crește substanțial emisiile de dioxid de carbon la nivel global, punând astfel sub semnul întrebării angajamentele climatice ale țărilor membre.

Creșterea cheltuielilor militare și impactul climatic Conform unui raport realizat de Conflict and Environment Observatory, campania de reînarmare a statelor NATO, într-un context de tensiuni internaționale crescute, riscă să compromită obiectivele climatice mondiale. În aceste vremuri, când conflictele armate se multiplică, cheltuielile militare la nivel global au atins o sumă fără precedent de 2,46 trilioane de dolari în 2023.

Experții subliniază că fiecare dolar investit în modernizarea echipamentelor militare contribuie la creșterea emisiilor de carbon. În prezent, armatele la nivel global sunt răspunzătoare pentru aproximativ 5,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar cifra ar putea crește odată cu escaladarea tensiunilor internaționale.

Estimările emisiilor suplimentare Dacă țările NATO, cu excepția SUA, ar mări bugetul de apărare de la 1,5% la 3,5% din PIB, emiterea gazelor cu efect de seră ar putea să crească între 87 și 194 de megatone de CO2 anual, conform inițiativei ReArm Europe. Costul social al acestor emisii ar putea ajunge la 264 de miliarde de dolari pe an.

Consecințele schimbărilor climatice în context militar Studiul arată că producția suplimentară de armament exacerbează criza climaterică, ceea ce ar putea genera noi conflicte. Schimbările climatice afectează deja securitatea internațională, exemple fiind conflictele din Darfur, unde lipsa resurselor, cauzată de schimbările climatice, a alimentat tensiunile.

Creșterea tensiunilor geopolitice Indicatorii globali relevă o intensificare a eforturilor militare în 108 țări anul acesta, din care 92 sunt deja implicate în conflicte armate. Nu doar Europa este afectată; tensiuni crescute se observă și între China și SUA sau în regiunea India-Pakistan.

România și strategia militară europeană Cheltuielile militare în UE au crescut cu peste 30% între 2021 și 2024, semnalând un trend ascendent care ar putea continua. Cercetătorii estimează că emisiile rezultate din reînarmarea NATO ar putea echivala cu emisiile totale ale unei țări de dimensiunea Pakistanului.

Îngrijorările economice și climatice Această creștere a emisiilor pune un semn de întrebare asupra strategiilor economice și de mediu ale NATO. Costurile asociate escaladării militare sunt semnificative, iar reducerea resurselor pentru inițiativele climatice devine o preocupare.

Specialiștii subliniază că, în timp ce armatele contribuie substanțial la emisiile de carbon prin consumul de combustibili fosili și producția intensivă de echipamente din oțel și aluminiu, finanțarea militară ar trebui reorientată pentru a sprijini politici de mediu mai durabile.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.