Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Român de 26 de ani extrădat în SUA, vinovat pentru alerta falsă de amenințări cu bombă și alte apeluri false de urgență. Sentința urmează pe 23 octombrie.

Redacția•03 iunie 2025
Român de 26 de ani extrădat în SUA, vinovat pentru alerta falsă de amenințări cu bombă și alte apeluri false de urgență. Sentința urmează pe 23 octombrie.

Pe scurt

Un cetățean român pe nume Thomasz Szabo, în vârstă de 26 de ani, a pledat vinovat în Statele Unite, fiind acuzat de coordonarea unei periculoase rețele de swatting – practica raportării false de urgențe pentru a genera intervenții în forță ale serviciilor de urgență. Extrădat în SUA în noiembrie anul trecut, Szabo a fost liderul acestei campanii de intimidare și haos desfășurată timp de mai mulți ani, vizând instituții publice, lăcașuri de cult și reședințele unor politicieni importanti. Printre atacurile false orchestrate de gruparea sa se numără și un incident alarmant de anunțare a unui atac armat la sinagogile din New York în decembrie 2020, și un atac cu bombă la Capitoliu în ianuarie 2021, care viza uciderea președintelui ales, Joe Biden. Impactul devastator al acestor apeluri false a pus în pericol nenumărate vieți, atât civili cât și forțe de ordine. Procurorii subliniază gravitatea faptelor, care nu numai că epuizează resursele de urgență, dar creează și riscuri imense de rănire sau deces. Conspirația poate aduce o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare, iar emiterea de amenințări cu bombă, până la zece ani. Sentința lui Szabo este planificată pentru 23 octombrie. Această chestiune subliniază amploarea efectelor devastatoare pe care astfel de acțiuni le pot avea asupra securității publice și a societății, atrăgând un necesar semnal de alarmă asupra pericolului pe care astfel de practici îl reprezintă, atât la nivel național, cât și internațional.

Român de 26 de ani extrădat în SUA, vinovat pentru alerta falsă de amenințări cu bombă și alte apeluri false de urgență. Sentința urmează pe 23 octombrie.

Un tânăr român de 26 de ani, numit Thomasz Szabo, a pledat vinovat în Statele Unite pentru coordonarea unei rețele de apeluri false de urgență. Aceste alerte, care au inclus unele privind amenințări cu bomba, au determinat intervenții rapide ale autorităților timp de mai mulți ani.

Detalii despre caz

Thomasz Szabo a fost adus în SUA după ce a fost extrădat în noiembrie anul trecut. Departamentul de Justiție al SUA a expus într-un comunicat de presă că el și câțiva complici au făcut numeroase raportări false de urgențe, concentrându-se asupra unor locații importante, precum instituții publice și lăcașuri de cult, dar și asupra reședințelor unor politicieni și oficiali guvernamentali de rang înalt. Această rețea a operat timp de mai mulți ani, având scopul de a declanșa reacții rapide și puternice ale serviciilor de urgență.

Un procuror din cadrul Procuraturii din Washington, D.C. a criticat comportamentul lui Szabo, menționând că acesta a pus în pericol publicul larg, inclusiv forțele de ordine și oficialii publici. Raportările false nu doar că au risipit resurse prețioase, dar au și creat contexte periculoase care ar fi putut duce la răniri grave sau chiar pierderi de vieți omenești.

Operațiuni derulate de rețea

Szabo ar fi fondat rețeaua respectivă la finalul anului 2020. Printre numeroasele alerte false lansate, au fost menționate un presupus atac în masă la sinagogile din New York și o amenințare cu bombă în Capitoliu, vizându-l pe Joe Biden, președintele ales la acea vreme. Între decembrie 2023 și ianuarie 2024, gruparea a raportat fals pericole pentru 25 de membri ai Congresului și zeci de oficiali guvernamentali.

Pedeapsa prevăzută

Pentru conspirație, Szabo riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare, iar pentru amenințările cu bombă, până la zece ani. Sentința sa este așteptată pe 23 octombrie.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.