Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România are nevoie de măsuri economice nepopulare și creșteri de taxe pentru a reduce deficitul bugetar și a asigura investițiile esențiale.

Redacția14 iunie 2025
 România are nevoie de măsuri economice nepopulare și creșteri de taxe pentru a reduce deficitul bugetar și a asigura investițiile esențiale.

Pe scurt

În cadrul unei conferințe de presă, Ilie Bolojan a prezentat o analiză detaliată a situației economice dificile a României, subliniind că deficitul bugetar, cel mai mare din Europa, pune o presiune severă asupra resurselor financiare ale țării și împiedică dezvoltarea sustenabilă. Având în vedere că cheltuielile depășesc semnificativ veniturile, Bolojan insistă că accesarea fondurilor europene este crucială pentru continuarea investițiilor esențiale în infrastructură și alte sectoare vitale. În acest context, avertizează că viitorul guvern va fi nevoit să crească taxele și să implementeze măsuri corective nepopulare, dar necesare,întrucât colectarea slabă a taxelor, evaziunea fiscală, și impozitarea inechitabilă aglomerează povara fiscală. Bolojan discută și despre ineficiența sistemului public cauzată de numărul prea mare de angajați și privilegii inechitabile, exacerbând problemele bugetare. De asemenea, el subliniază că soluțiile necesită abordări pe termen lung și implicarea tuturor forțelor politice, recomandând urgente măsuri de simplificare birocratică, renegocierea planurilor de acces la fondurile europene și prioritizarea investițiilor pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare și a evita creșteri suplimentare de taxe. În ciuda dificultăților, Bolojan își exprimă încrederea că, cu sprijinul societății și o cooperare eficientă între instituțiile statului, aceste provocări pot fi depășite.

România are nevoie de măsuri economice nepopulare și creșteri de taxe pentru a reduce deficitul bugetar și a asigura investițiile esențiale.

Ilie Bolojan avertizează asupra măsurilor economice necesare, inclusiv posibile majorări de taxe

Într-o recentă conferință de presă, Ilie Bolojan a abordat provocările economice actuale, subliniind necesitatea unor măsuri dure, dar inevitabile. În centrul preocupărilor sale se află diferența semnificativă dintre cheltuieli și venituri, precum și importanța crucială a absorbției fondurilor europene pentru viitoarele investiții.

Bolojan a atras atenția asupra faptului că, indiferent de guvernul care va prelua conducerea, va fi probabil necesară o creștere a taxelor. El a accentuat că numai prin măsuri de corecție, deși nepopulare, se va putea începe redresarea economică. Problemele nu vor dispărea peste noapte, ci vor necesita timp și strategii susținute.

În analiza sa, Bolojan a menționat și problema angajărilor în excess și a privilegiilor în anumite sectoare, ceea ce contribuie la inechități în sistemul de pensii. Scăderea colectării bugetare și impozitarea neuniformă sunt alte puncte nevralgice identificate.

Pe plan mai larg, acesta a discutat despre un deficit bugetar alarmant, cea mai ridicată rată din Europa, care pune presiuni masive pe finanțele țării. Anul trecut, România a cheltuit mai mult decât a generat, acumulând o datorie ce poate să atingă 60% din PIB la sfârșitul acestui an. Cheltuielile cu dobânzile deja ridică îngrijorări, ajungând la sume semnificative.

Utilizarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv cele din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este esențială pentru a nu rata oportunități cheie de dezvoltare. Totuși, absorbția acestor fonduri rămâne slabă, doar 36% din sume fiind accesate până în prezent. Lipsa acțiunii rapide în recuperarea acestor fonduri riscă să agraveze presiunile financiare.

În contextul economic global, balanța comercială a României este dezechilibrată, importurile depășind exporturile. Aceasta reflectă o cerere internă ridicată, alimentată de majorările salariale și de pensii, dar care nu sprijină producția națională.

Bolojan a argumentat că îmbunătățirea colectării fiscale și renunțarea la soluțiile "magice" sunt cruciale. El sugerează că viitorul premier trebuie să se bazeze pe o majoritate parlamentară solidă pentru a implementa măsurile necesare, iar în opinia sa, acestea trebuie abordate gradual, prioritizând scăderea cheltuielilor înainte de a considera majorarea impozitelor.

În concluzie, Bolojan insistă că doar prin recunoașterea situației reale, prin măsuri dure și prin parteneriate la nivel guvernamental se poate asigura o redresare economică sustenabilă pentru România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.