Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România încă fără justiție pentru victime după 35 de ani.

Redacția•07 august 2025
România încă fără justiție pentru victime după 35 de ani.

Pe scurt

Augustin Lazăr, fostul procuror general al României între 2016 și 2019, a transmis un mesaj puternic, acuzând că dosarele Revoluției din 1989 și Mineriadei din 1990, ambele finalizate în mandatul său dar ulterior anulate de instanță, au fost intenționat tergiversate de către politicieni care au menținut justiția sub control strict prin intermediul unor persoane obediente. Lazăr a făcut referire la strategia de temporizare recunoscută chiar de către persoane precum Voican Voiculescu, subliniind că România a suferit condamnări la CEDO și a plătit despăgubiri semnificative pentru procese neechitabile privind lezarea drepturilor a 862 de victime și rănirea a circa 4.000 de persoane după căderea regimului comunist. În pofida acestui context tragic și a așteptărilor în zadar ale victimelor timp de 35 de ani, Ion Iliescu și ceilalți implicați nu au fost judecați pentru infracțiuni contra umanității. Mesajul său subliniază ironia istoriei și dezamăgirea celor care au căutat adevărul, făcând apel la necesitatea unei memorii judiciare corecte pentru viitoarele generații, bazată pe adevăr, nu pe manipulări. Lazăr a reiterat că evenimentele istorice așa cum au fost prezentate oficial, precum presupusa 'insurgență securist-teroristă' sau 'rebeliune legionară', nu au avut loc, ci a fost vorba despre o preluare violentă a puterii, impulsionând astfel nevoia de proiecte naționale fundamentate pe realitatea istorică. Dosarele Revoluției și Mineriadei au traversat multiple instanțe, fiind recent restituit Parlamentului și lăsând în așteptare justiția pentru evenimentele din 1989 și 1990, lung proces care arată ezitarea constantă de a rezolva aceste cazuri critice pentru societatea românească.

România încă fără justiție pentru victime după 35 de ani.

Augustin Lazăr acuză manipularea politică a justiției în dosarele Revoluției și Mineriadei

Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, a emis un mesaj incisiv prin care sugerează că manevre politice deliberate au întârziat soluționarea dosarelor istorice ale Revoluției și Mineriadei. Aceste dosare, finalizate sub mandatul său, au fost anulate de instanțe și apoi returnate pentru refaceri.

Lazăr atrage atenția asupra unei strategii de tergiversare în mod intenționat, inițiată de politicieni influenți care au menținut controlul asupra sistemului judiciar. A amintit că România a fost nevoită să suporte mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), achitând daune pentru lipsa unui proces echitabil și încălcarea dreptului la viață pentru persoanele afectate după căderea regimului comunist.

În mesajul său, fostul procuror general a oferit un comentariu tenace despre cum "voința disimulată a politicienilor" a fost impusă justiției, blocând astfel aflarea adevărului. El subliniază dezamăgirea celor care au lucrat pentru aflarea adevărului și, mai ales, suferința victimelor și a familiilor acestora care, după 35 de ani, sperau la un proces corect, speranțe care au fost zădărnicite de intențiile din culise.

Augustin Lazăr a evidențiat, totodată, finalitatea eforturilor procurorilor: investigarea a demonstrat că nu a existat nicio "insurgență securist-teroristă" la Revoluție, nici "rebeliune legionară" la Mineriade, ci doar o preluare brutală a puterii, faptele reale fiind adesea distorsionate pentru a manipula conștiința publică.

În contextul acestor dosare marcate de controverse și întârzieri, Dosarul Revoluției s-a plimbat ani la rând între diverse instanțe. În cele mai recente evoluții, Înalta Curte a transferat cazul către Curtea de Apel București după ce a cerut Parchetului să corecteze anumite deficiențe din rechizitorii. Similar, Dosarul Mineriadei, stagnat din cauza cerințelor de refacere a investigațiilor, continuă să aibă implicați în instanță personalități precum Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu.

Aceste mărturii și revelații aduc o perspectivă critică asupra interacțiunii dintre sfera politică și judiciară și ridică întrebări cu privire la integritatea proceselor istorice din România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.