Știri locale • Argeș19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România nu este în colaps economic, iar temerile financiare sunt nejustificate.

Redacția04 iulie 2025
România nu este în colaps economic, iar temerile financiare sunt nejustificate.

Pe scurt

Marcel Ciolacu, fostul prim-ministru al României, a publicat o postare lungă pe Facebook, în care se apără de acuzațiile referitoare la responsabilitatea sa privind situația bugetară precară a țării, care necesită acum creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli anunțate de Guvernul Bolojan. Ciolacu argumentează că, deși a promis că se retrage, a continuat să ocupe funcția de prim-ministru fără a reuși să echilibreze bugetul. El neagă ideea unui dezastru economic, susținând că este vorba mai degrabă de o criză bugetară, și menționează creșterea PIB-ului de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024, deși criticii spun că acest calcul nu reflectă devalorizarea leului și influența inflației. Ciolacu critică politicile economice actuale, propunând un sistem de impozitare progresiv, considerat de el și de instituții precum BNR și FMI drept o soluție mai echitabilă decât creșterea TVA și a taxelor pe pensii, care afectează veniturile mici și medii. Acesta sprijină faptul că 80% din deficit a mers în investiții, cum ar fi infrastructura, și îndreaptă vina către USR pentru angajamentele prin PNRR legate de reforma fiscală. Totuși, Ciolacu a notat că puterea de cumpărare a crescut semnificativ între 2021 și 2024, cu salariul mediu net ajungând la peste 1.000 euro și pensia medie la peste 500 euro, dar nu menționează majorarea semnificativă a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. În final, el se arată dispus să accepte chiar și o pedeapsă penală pentru realizarea Autostrăzii Moldovei, punând accent pe importanța investițiilor pentru viitorul țării.

România nu este în colaps economic, iar temerile financiare sunt nejustificate.

Introducere: Fostul prim-ministru Marcel Ciolacu a luat poziție împotriva măsurilor economice anunțate de Guvernul Bolojan, subliniind că România nu se află într-un colaps economic care să justifice aceste politici dure. Ciolacu abordează acuzațiile aduse împotriva sa, referitoare la gestionarea defectuoasă a bugetului de stat.

Corpul principal: Într-o postare amplă pe Facebook, Marcel Ciolacu își apără mandatul și respinge ideea că ar fi lăsat țara într-un dezastru economic. El menționează că economia României a crescut substanțial, de la 242 miliarde de euro în 2021 la 354 miliarde de euro în 2024. Cu toate acestea, adversarii săi susțin că aceste cifre nu iau în calcul inflația și devalorizarea monedei naționale.

Ciolacu recunoaște greșelile din mandatul său, afirmând că a suportat deja "prețul politic" al acestora, pasul său înapoi din funcția de premier fiind un semn al responsabilității asumate. Totodată, fostul premier respinge acuzațiile și plângerile penale alarmiste, considerându-le fără fond și subliniind transparența execuțiilor bugetare.

Un punct central al criticilor sale vizează propunerea de a crește TVA-ul și taxele pe pensii. Ciolacu pledează pentru un sistem de impozitare progresivă, asemănător cu cel din alte țări UE, care ar reduce disparitatea economică și socială. El sugerează că impunerea povara asupra persoanelor cu venituri mici și medii este inechitabilă și contraproductivă.

Context: În ciuda creșterii PIB-ului cu 46% în trei ani, Marcel Ciolacu avertizează că acest calcul neglijează efectele negative ale inflației. De asemenea, el subliniază creșterea substanțială a cheltuielilor de salarii ale angajaților din sectorul public, care s-au majorat considerabil, contribuind la presiunea bugetară.

Citat final: Ciolacu își încheie argumentația cu o notă de sacrificiu personal: „Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, subliniind investițiile planificate pentru viitor.

Această abordare controversată a fostului premier poate declanșa numeroase reacții în cadrul spectrului politic și al publicului larg din Iași și din întreaga țară.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.

România nu este în colaps economic, iar temerile financiare sunt nejustificate. | Gazeta de Argeș