Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România prezervă ratingul, dar perspectiva rămâne negativă. Reformele Bolojan sub presiunea retragerii din 2026 și a politicilor economice incerte.

Redacția•24 iulie 2025
România prezervă ratingul, dar perspectiva rămâne negativă. Reformele Bolojan sub presiunea retragerii din 2026 și a politicilor economice incerte.

Pe scurt

Agenția de rating Standard & Poors a decis să mențină calificativul României la nivelul recomandat pentru investiții (BBB-/A-3), în ciuda perspectivei economice negative asociate mandatului premierului Ilie Bolojan, care se va încheia în 2026 conform unui acord cu PSD. Această menținere este bazată pe măsurile de reformă implementate, dar agenția avertizează asupra riscurilor politice și economice care ar putea afecta planurile ambițioase ale guvernului, mai ales că strategia fiscală post-2026 rămâne incertă. În ciuda unei economii care nu va intra în recesiune, creșterea economică este anticipată să ajungă doar la 0,3% în 2025, cu o stabilizare ușoară la 1,3% în 2026, fiind afectată de măsuri fiscale stricte și de modificări precum creșterea TVA, care ar putea duce inflația la 9% în următoarele luni. Agenția subliniază efectele negative ale consolidării fiscale și prognozează că deficitul va scădea treptat, dar va rămâne la cote înalte, susținut parțial de fondurile europene care continuă să ajungă în România pentru a sprijini economia și a gestiona deficitele externe. În plus, se prevede ca datoria publică netă să depășească 60% din PIB până în 2028, cu dobânzi peste 9% din venituri. Deși inițiativele de reformă sunt esențiale, incertitudinea politică și provocările de implementare rămân, afectând perspectivele economice ale țării, accentuate și de retragerea lui Bolojan și transferul responsabilităților către un partener de coaliție după 2026, înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Acest context complex și provocator evidențiază necesitatea unei monitorizări atente a evoluției economice și fiscale a României.

România prezervă ratingul, dar perspectiva rămâne negativă. Reformele Bolojan sub presiunea retragerii din 2026 și a politicilor economice incerte.

Agenția de rating Standard & Poor's (S&P) a anunțat că va păstra ratingul de investiții al României la nivelul de BBB-/A-3, cea mai joasă treaptă recomandată pentru investiții. Această decizie vine ca urmare a reformelor inițiate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Cu toate acestea, agenția menține perspectiva negativă asupra economiei românești pe termen mediu și lung, punând accent pe incertitudinile care planează asupra strategiilor de după 2026.

Perspectiva Politică după 2026

S&P își exprimă îngrijorarea cu privire la perioada post-mandatului premierului Bolojan. Acesta urmează să își încheie mandatul la sfârșitul lui 2026, în cadrul unui acord de rotație a puterii cu PSD. Agenția subliniază că incertitudinile politice ar putea afecta continuitatea reformelor și politicile fiscale, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.

Impactul Reformelor Economice

În ceea ce privește efectele economice, agenția prognozează un impact fiscal de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026 din măsurile adoptate. Acestea includ, printre altele, reduceri ale bonusurilor din sectorul public și cheltuielilor cu educația și sănătatea. Totodată, S&P estimează că deficitul bugetar va scădea sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% până în 2026, de la 9,3% în 2024.

Creșterea economică a României va fi încetinită, conform S&P, cu prognoze de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, în timp ce inflația ar putea să atingă 9% în lunile următoare, ca urmare a majorărilor prețurilor la energie și a TVA-ului.

Fonduri Europene și Provocări viitoare

Pe de altă parte, reformele fiscale ale României ar trebui să accelereze accesarea fondurilor europene. Țara mai are la dispoziție aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri UE, plus încă 26 de miliarde de euro din bugetul multianual 2021-2027.

Concluzii

Deși Standard & Poor's nu prevede o recesiune iminentă, agenția avertizează asupra riscurilor politice și economice care ar putea submina reformele propuse. Situația fiscală a României va rămâne sub un semn de întrebare, iar observațiile S&P subliniază nevoia de măsuri eficiente pentru a menține stabilitatea economică pe termen lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.