Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România propune proiecte militare Comisiei Europene pentru finanțare prin SAFE. Achiziții și mobilitate sporită în domeniul apărării naționale, ținte prioritare.

Redacția•30 iulie 2025
România propune proiecte militare Comisiei Europene pentru finanțare prin SAFE. Achiziții și mobilitate sporită în domeniul apărării naționale, ținte prioritare.

Pe scurt

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte strategice ce urmăresc modernizarea industriei de apărare și creșterea capacității de mobilitate militară, în speranța de a obține susținere financiară prin Programul Security Action for Europe (SAFE). Acest program, cu un buget impresionant de 150 miliarde euro disponibil sub formă de împrumuturi, este destinat întăririi apărării colective a UE. Deși detaliile specifice ale proiectelor propuse nu au fost dezvăluite, se știe că aproximativ 70% se axează pe achiziționarea de echipamente militare, cu scopul de a impulsiona dezvoltarea industriei autohtone de apărare, restul de 30% urmărind să îmbunătățească mobilitatea militară prin investiții în infrastructura de transport și conectivitate logistică. Șeful Cancelariei, Mihai Jurca, a subliniat că România a finalizat aplicarea pentru fondurile SAFE, demers inițiat încă din perioada activității sale la Administrația Prezidențială, subliniind obiectivul clar de a fortifica industria națională de apărare și rețelele logistice. Împrumuturile sunt oferite în cadrul unui plan național de investiții aprobat de Comisia Europeană și urmează să fie accesibile până la finalul anului 2030, permițând astfel României să contribuie semnificativ la securitatea Europeană. Această inițiativă reprezintă un pas esențial în angajamentul țării pentru siguranța regională și parteneriatul internațional în domeniul apărării.

România propune proiecte militare Comisiei Europene pentru finanțare prin SAFE. Achiziții și mobilitate sporită în domeniul apărării naționale, ținte prioritare.

România a transmis o cerere oficială către Comisia Europeană pentru a primi finanțare în cadrul Programului Security Action for Europe (SAFE), care are un buget impresionant de 150 de miliarde de euro. Acest program european de împrumuturi este destinat întăririi apărării colective la nivelul Uniunii Europene.

Investiții strategice în echipamente militare și infrastructură

Potrivit comunicatului oficial, majoritatea proiectelor incluse în cererea României (circa 70%) sunt axate pe achiziția de echipamente militare. Scopul acestor achiziții este de a ridica standardele industriei naționale de apărare. Restul de 30% din proiecte sunt orientate spre îmbunătățirea mobilității militare, investind în infrastructura de transport și conexiunile logistice esențiale.

Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a menționat că „am finalizat aplicația pentru finanțări SAFE, o inițiativă pe care am început-o încă de când activam la Administrația Prezidențială. Scopul nostru este de a dezvolta industria națională de apărare și de a îmbunătăți infrastructura de transport și logistică.”

Finanțare pe termen lung

Împrumuturile destinate acestor proiecte fac parte dintr-un plan național de investiții ce a primit deja aprobarea Comisiei Europene. Fondurile respective sunt disponibile pentru utilizare până la sfârșitul anului 2030. Acest program de investiții reprezintă un pas major pentru România, care își dorește să-și consolideze poziția în cadrul apărării la nivel european și să dezvolte o bază solidă pentru industria sa de apărare.

Pentru cetățenii din Iași și din toată România, aceste proiecte aduc speranța unei economii mai susținute și a unei industrii de apărare mai robuste, capabile să contribuie la securitatea națională și europeană.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.