Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România va primi 18 avioane F-16 din Olanda, consolidând flota de 60 de aeronave până la sfârșitul anului, anunță ministrul Apărării.

Redacția•26 iunie 2025
România va primi 18 avioane F-16 din Olanda, consolidând flota de 60 de aeronave până la sfârșitul anului, anunță ministrul Apărării.

Pe scurt

România se pregătește să își consolideze capacitatea de apărare aeriană prin dobândirea a cel puțin 60 de avioane F-16 operaționale până la finalul anului curent, după ce Olanda va transfera 18 aeronave, conform unei declarații făcute de Ionuț Moșteanu, noul ministru al Apărării, la summitul NATO de la Haga. Memorandumul de înțelegere cu Olanda va susține continuarea pregătirii piloților la centrul de instruire destinat acestui tip de aeronave, consolidând astfel cooperarea strategică în cadrul alianței NATO. În prezent, România dispune de două escadrile de avioane F-16, la bazele Borcea și Câmpia Turzii, compuse din 17 avioane achiziționate anterior din Portugalia și 18 din Norvegia, cu un plus de 14 avioane programate să fie recepționate până la sfârșitul anului din aceeași sursă. Pe lângă aspectele militare, președintele Nicușor Dan a abordat chestiuni legate de securitatea la Marea Neagră și rolul Portului Constanța, subliniind importanța cooperării strategice cu SUA și alți aliați NATO. De asemenea, discuțiile au atins și reevaluarea țintelor economice naționale, menținând în același timp angajamentele militare și strategice, scopul fiind reducerea deficitului bugetar și asigurarea absorbției fondurilor europene prevăzute în PNRR. În marja summitului, președintele Dan a discutat cu mai mulți lideri internaționali, reafirmând dorința României de a-și consolida parteneriatele și prezența strategică în regiune.

România va primi 18 avioane F-16 din Olanda, consolidând flota de 60 de aeronave până la sfârșitul anului, anunță ministrul Apărării.

România este pe cale de a-și consolida flota de avioane de luptă, având în plan să aibă peste 60 de avioane F-16 operaționale până la sfârșitul acestui an. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, după întâlnirile din cadrul summitului NATO de la Haga, unde s-au discutat detalii importante despre transferul de aeronave.

18 avioane F-16 de la Olanda

Olanda va transfera României 18 avioane F-16, care fac parte din centrul de instruire al NATO. Acest demers face parte dintr-un memorandum semnat între cele două state. Moșteanu a menționat că aeronavele vor fi achiziționate la un preț convenabil, fiind necesare doar chestiuni tehnice înainte ca acestea să fie integrate în flota națională.

Extinderea flotei actuale

România deține în prezent două escadrile de F-16, situate la bazele Borcea și Câmpia Turzii. Aceste escadrile sunt compuse din avioane achiziționate anterior din Portugalia și Norvegia, 17 și respectiv 18 unități. Conform contractelor în desfășurare, alte 14 avioane urmează să sosească din Norvegia până la sfârșitul anului, ridicând totalul la 67 de unități.

Perspective și discuții politice

În cadrul summitului, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat câteva puncte cheie, discutând despre strategia economică și militară a țării. În plan politic, s-a adus în discuție importanța alegerilor parlamentare din Moldova și s-a evidențiat importanța Mării Negre ca zonă strategică, unde Portul Constanța va juca un rol crucial pentru aliați.

Presidentul Dan a avut întrevederi și cu lideri internaționali, printre care președintele american, cel francez, prim-ministrul britanic și cancelarul german. Aceste discuții au subliniat angajamentul României față de parteneriatele internaționale și colaborările economice.

Foto: VanderWolfImages | Dreamstime

Acest material urmărește să informeze cetățenii din Iași și întreaga țară despre evoluțiile strategice ale apărării naționale și parteneriatele internaționale, menținând un ton prietenos și accesibil.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.