Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Scădere Dramatică a Înscrierilor și Grădinițe Transformate în Centruri pentru Vârstnici pe Fondul Îmbătrânirii Populației

Redacția27 iulie 2025
Scădere Dramatică a Înscrierilor și Grădinițe Transformate în Centruri pentru Vârstnici pe Fondul Îmbătrânirii Populației

Pe scurt

China se confruntă cu un declin dramatic al natalității, care a condus la o scădere masivă a înscrierilor în grădinițe și la închiderea a peste 40.000 de astfel de instituții în doar patru ani, evidențiază datele Ministerului chinez al Educației și analizele Centrului pentru Știința Îmbătrânirii din cadrul Universității de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Între 2020 și 2024, numărul copiilor înrolați în grădinițe a scăzut cu 12 milioane, de la un vârf de 48 de milioane la aproximativ 36 de milioane, un indicator îngrijorător al unuia dintre cele mai rapide declinuri demografice globale, deja integrat în sistem, conform specialiștilor. Această reducere accentuată a numărului de copii provoacă mari provocări sociale și economice, întrucât transformă radical nevoile comunității, mai ales în orașe precum Jinhua din provincia Zhejiang, unde 90% dintre grădinițele private au fost închise sau convertite în centre pentru vârstnici, reflectând îmbătrânirea populației. Deși China a renunțat în 2016 la politica „unui singur copil”, efectele acesteia rămân vizibile, chiar dacă a existat o mică creștere a nașterilor la 9,3 milioane în 2024—cu mult sub recordul de 17,9 milioane din 2017. Această situație subliniază provocările majore pe care le va înfrunta China în viitor în gestionarea unui peisaj demografic aflat într-o schimbare rapidă, presiunea fiind și mai mare pe autorități și companii să găsească soluții inovatoare pentru adaptarea la noile tendințe demografice.

Scădere Dramatică a Înscrierilor și Grădinițe Transformate în Centruri pentru Vârstnici pe Fondul Îmbătrânirii Populației

În ultimii ani, populația Chinei a cunoscut o scădere semnificativă, cu efecte directe asupra sistemului de educație preșcolară. În doar patru ani, numărul copiilor care frecventează grădinițele a scăzut dramatic cu 12 milioane, iar peste 40.000 de instituții și-au închis porțile, conform unui raport recent al Ministerului Educației din China.

Scăderea natalității și efectele asupra educației

În perioada 2020-2024, numărul total al copiilor înscriși în grădinițe a scăzut de la 48 de milioane la aproximativ 36 de milioane. Această scădere abruptă este cauzată de declinul natalității, un fenomen pe care specialiștii îl consideră deja adânc înrădăcinat în societatea chineză și dificil de inversat.

Potrivit profesorului de la Centrul pentru Știința Îmbătrânirii al Universității din Hong Kong, declinul natalității este comparabil cu o criză demografică, accentuată față de acum cinci-zece ani. Această transformare demografică are implicații majore nu doar pentru grădinițe, ci și pentru întregul sistem educațional și de îngrijire.

Politica copilului unic și efectele sale

Deși China a renunțat la celebra sa politică a copilului unic în 2016, efectele sale se simt în continuare. În 2024, deși au fost înregistrate mai multe nașteri decât în anul precedent, totalul celor 9,3 milioane de nașteri este considerabil sub vârful de 17,9 milioane din 2017.

Transformări în orașele afectate

În orașe ca Jinhua, din provincia Zhejiang, aproape 90% dintre grădinițele private și-au închis activitatea din cauza numărului tot mai mic de copii. Multe dintre aceste spații au fost transformate în centre pentru îngrijirea vârstnicilor, oglindind astfel schimbările în structura de vârstă a populației. Chiar și acolo unde grădinițele au ales să își extindă serviciile pentru copiii de vârste mai mici, ele se confruntă cu o scădere semnificativă a cererii.

Situația din China subliniază provocările cu care se confruntă națiunile în fața tranzițiilor demografice rapide și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul politicilor educaționale și sociale. Aceasta este o lecție transversală pentru multe țări care se confruntă cu provocări similare, deși fiecare context este unic.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.