Simona Bucura-Oprescu, deputat PSD de Argeș și chestor al Camerei Deputaților, a transmis un mesaj dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, marcând rolul momentului de la 24 ianuarie 1859 în formarea statului român modern și în alegerea unor lideri capabili de reforme profunde.
Mesajul are o semnificație aparte pentru locuitorii din Pitești și întreg Argeșul, în contextul în care Unirea Moldovei cu Țara Românească rămâne unul dintre reperele majore ale identității naționale.
Ziua Unirii Principatelor, prilej de reflecție la Pitești
Cine este Simona Bucura-Oprescu
Simona Bucura-Oprescu reprezintă județul Argeș în Parlament, în calitate de deputat PSD, și deține funcția de chestor al Camerei Deputaților. Cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, marcată anual la 24 ianuarie, aceasta a vorbit despre importanța alegerii unor oameni de stat devotați interesului public și capabili să ducă mai departe proiecte de modernizare a țării.
Mesajul său este adresat tuturor românilor, dar are o relevanță specială pentru comunitățile locale, inclusiv pentru piteșteni, în contextul discuțiilor despre dezvoltarea regională, modernizarea administrației și investițiile în educație și infrastructură.
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza, repere pentru România de azi
Pentru a ilustra rolul decisiv al Unirii, Simona Bucura-Oprescu amintește seria de reforme realizate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, considerate fundamentale pentru nașterea României moderne:
- trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;
- introducerea învățământului primar gratuit și obligatoriu;
- înființarea Universităților din București și Iași;
- punerea bazelor Academiei Române;
- apariția Ministerului de Externe și dezvoltarea diplomației românești;
- organizarea armatei naționale, inclusiv Ministerul de Război, Garda Națională și Arsenalul Armatei;
- modernizarea sistemului judiciar prin tribunale județene, curți de apel și Curte de Casație;
- lărgirea dreptului de vot;
- crearea administrației publice locale cu consilii comunale și județene alese;
- împroprietărirea țăranilor;
- organizarea unui serviciu sanitar centralizat și modernizarea serviciului poștal;
- demararea lucrărilor primei linii de cale ferată din România, pe ruta București–Giurgiu;
- introducerea primei linii de telegraf;
- adoptarea sistemului metric de măsuri și greutăți.
Aceste transformări au schimbat profund societatea românească și au creat cadrul pentru dezvoltarea instituțiilor pe care le cunoaștem astăzi, inclusiv la nivel local, în județe precum Argeș.
De la „Principatele Unite Române” la „România”
Articolul reamintește și câteva repere istorice esențiale:
- în 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a reușit unificarea administrativă a Moldovei și Țării Românești, cu un singur guvern și stabilirea capitalei la București;
- denumirea oficială devine „Principatele Unite Române”, formulare care marchează explicit caracterul românesc al statului;
- ulterior, Constituția din 1866 consfințește, prin articolul 1, numele de „România”.
Aceste momente întăresc ideea că Unirea Principatelor nu a fost doar o decizie politică punctuală, ci începutul unui proces coerent de construcție statală.
Mesaj pentru prezent: responsabilitate și continuitate
Prin referirea la Unirea de la 1859 și la reformele lui Cuza, Simona Bucura-Oprescu transmite un mesaj de responsabilitate civică: alegerea unor lideri dedicați interesului public poate determina evoluții majore pentru societate, inclusiv la nivel local, în orașe precum Piteștiul.
Într-un context în care dezvoltarea infrastructurii, a educației și a serviciilor publice este o temă constantă pentru piteșteni, Ziua Unirii Principatelor devine un bun prilej de a privi înapoi la modelele de modernizare și de a discuta despre direcția în care dorim să meargă comunitățile noastre.