Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Soarta Salinei Praid este pecetluită. Prăbușirea tavanului, doar o chestiune de timp și viteză – instituțiile pasează vina până la castori.

Redacția19 iulie 2025
Soarta Salinei Praid este pecetluită. Prăbușirea tavanului, doar o chestiune de timp și viteză – instituțiile pasează vina până la castori.

Pe scurt

Ministrul Mediului a subliniat gravitatea situației de la Salina Praid, unde tavanul este pe cale să se prăbușească, întrebarea fiind doar când și cât de repede se va întâmpla acest lucru. Din păcate, responsabilitatea a fost pasată între diverse instituții de stat, precum Apele Române, Salrom, Conversmin și ANRM, fără ca nimeni să ia măsuri decisive, ajungându-se la absurdele acuzații către castori. Diana Buzoianu a comentat că, în ziua vizitei sale la fața locului, o parte a tavanului s-a prăbușit, confirmând imposibilitatea salvării minei și subliniind lipsa de acțiune a autorităților, care au lăsat situația să se deterioreze. Deși mina a fost deja inundată în februarie 2023, Apele Române au evaluat abia șase luni mai târziu riscul moderat de inundații, reflectând o reacție întârziată ce pune în pericol siguranța infrastructurii și subliniază un deficit major de responsabilitate în gestionarea resurselor statului. Această situație alarmantă necesită atenția urgentă a autorităților pentru a preveni un dezastru iminent și pentru a restabili siguranța în zonă, evitând scenariile absurde de a arunca vina pe factorii naturali, precum castorii, fără un fundament real.

Soarta Salinei Praid este pecetluită. Prăbușirea tavanului, doar o chestiune de timp și viteză – instituțiile pasează vina până la castori.

Ministrul Mediului a lansat un avertisment îngrijorător cu privire la Salina Praid, subliniind că întrebarea nu este dacă, ci când va ceda tavanul minei. Între timp, responsabilitatea s-a plimbat între mai multe instituții ale statului, fără a se lua măsuri concrete.

În cadrul unei intervenții la Prima TV, ministrul Mediului a exprimat clar că problema principală nu este când se va prăbuși tavanul salinei, ci cât de curând și cu ce viteză se va întâmpla acest dezastru iminent. A acuzat mai multe entități guvernamentale, inclusiv Apele Române, Salrom, Conversmin și ANRM, pentru că au ignorat situația și au pasat responsabilitatea ca într-un joc de ping-pong. "S-a ajuns să fie văzuți vinovați chiar și castorii, care nu au putut să riposteze", a subliniat ministrul.

Diana Buzoianu a adăugat că situația este critică, mai ales după ce, chiar în ziua unei vizite oficiale, o bucată de tavan s-a prăbușit. Ea a remarcat că soluțiile au fost neglijate, iar salina nu mai poate fi salvată sau folosită în condiții de siguranță. "Am văzut declarații despre castori, un răspuns complet lipsit de realism. Cum au ajuns castorii să fie vinovați?", a mai spus aceasta.

Pe lângă aceste declarații, s-a menționat că, deși mina a fost inundată în februarie 2023, evaluarea făcută de Apele Române abia după șase luni a indicat un risc doar moderat de inundații. Această întârziere a evaluărilor sugerează o lipsă de acțiune proactivă și o ignorare a gravității problemei de către autorități.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.