Știri locale • Argeș19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Spania cere scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, provocând dezbateri la Summitul NATO săptămâna viitoare

Redacția20 iunie 2025
Spania cere scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, provocând dezbateri la Summitul NATO săptămâna viitoare

Pe scurt

Într-un context tensionat privind alocările financiare pentru apărare la nivel mondial, Spania solicită o scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, așteptată să fie oficializată de NATO la summitul de săptămâna viitoare. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, într-o scrisoare adresată secretarului general al NATO, își reafirmă angajamentul de a contribui la securitatea europeană, dar subliniază că Spania nu poate adopta o alocare fixă raportată la PIB la acest moment, deși nu va bloca prin veto adoptarea acestei ținte de către ceilalți membri ai alianței. Spania, care a avut în 2024 cea mai mică alocare din PIB dintre țările membre NATO, de doar 1,3%, prognozează o creștere la aproximativ 2% în acest an, semnificativ sub cerințele avansate de Donald Trump și susținute de Mark Rutte. Premierul Sanchez avertizează că o creștere bruscă a cheltuielilor de apărare ar putea pune în pericol sistemul de protecție socială spaniol, ar forța o majorare a taxelor pentru clasa de mijloc și ar reduce investițiile pentru tranziția verde. Mai mult, presiunea bugetară ar împinge Spania să achiziționeze echipamente din exterior, în detrimentul dezvoltării propriei industrii naționale. Spre deosebire de Spania, Suedia, unul dintre cei mai noi membri NATO, va atinge pragul de 5% până în 2032, prin împrumuturi de până la 27 de miliarde de euro. La nivel internațional, această decizie a Spaniei este acompaniată de tensiuni politice interne, coaliția de guvernare din Spania, formată din Partidul Socialist și formațiunea de stânga Sumar, opunându-se creșterii cheltuielilor de apărare, membrii partidului Sumar intenționând să participe la un summit paralel promovat ca un forum pentru pace. În cadrul planificării summitului NATO, care include o sesiune de lucru scurtă pentru a evita o plecare timpurie a fostului președinte american Donald Trump, șefii de stat și de guvern vor fi onorați cu un dineu informal de către regele Olandei. Această situație complexă subliniază dilemele cu care se confruntă statele membre NATO în ajustarea priorităților economice și sociale la cerințele sporite pentru apărare.

Spania cere scutire de la ținta de 5% din PIB pentru apărare, provocând dezbateri la Summitul NATO săptămâna viitoare

Spania a solicitat o excepție de la alocarea a 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, o cerință care urmează să fie oficializată la summitul NATO din săptămâna următoare. Premierul Pedro Sanchez a subliniat că, pentru a atinge acest nivel, ar fi necesar fie să se crească taxele, fie să se apeleze la împrumuturi importante.

Spania și problema bugetului apărării

Într-o scrisoare adresată secretarului general al NATO, Pedro Sanchez a subliniat angajamentul Spaniei față de securitatea europeană, dar a menționat că țara sa nu poate adopta o țintă fixă de 5% din PIB la summitul actual. Deși Donald Trump inițial a propus această alocare și a fost susținut de Mark Rutte, așteptările ca ținta să fie oficializată sunt mari.

În anul precedent, Spania a alocat cel mai mic procent din PIB-ul său pentru apărare dintre toate țările membre NATO, doar 1,3%. Pentru acest an, cifra ar urma să crească la 2%. Pedro Sanchez a argumentat că o creștere bruscă a cheltuielilor ar putea afecta protecția socială, ar impune taxarea clasei de mijloc și ar reduce resursele pentru tranziția ecologică și cooperarea pentru dezvoltare.

Consecințele bugetare și poziția politică internă

Premierul a subliniat că presiunea financiară ar forța Spania să importe echipamente militare, în detrimentul dezvoltării propriei industrii. Mergând în contrast, Suedia, un membru nou în NATO, a planificat atingerea pragului de 5% până în 2032, recurgând la împrumuturi semnificative.

Guvernul spaniol, format din Partidul Socialist și alianța de stânga Sumar, nu susține majorările propuse în cheltuielile pentru apărare. În același timp, Sumar urmează să participe la un summit alternativ pentru pace.

Sesiunea NATO și contextul evenimentului

Pentru a preveni eventualele plecări premature, cum a fost cazul lui Donald Trump la summitul G7, organizatorii au planificat o sesiune de lucru concisă de două ore și jumătate. Înainte de deschiderea oficială a summitului, liderii statelor membre vor participa la un dineu informal găzduit de regele Olandei.

Informațiile au fost obținute de la Politico și Financial Times, confirmând complexitatea discuțiilor și divergențelor dintre membrii NATO în pregătirea acestui summit decisiv.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.