Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

strategia de 72 miliarde USD pentru superinteligență și provocările de siguranță noi anticipați în 2025

Redacția•01 august 2025
strategia de 72 miliarde USD pentru superinteligență și provocările de siguranță noi anticipați în 2025

Pe scurt

Meta accelerează semnificativ investițiile în inteligența artificială, având planuri ambițioase de a aloca între 66 și 72 de miliarde de dolari în 2025 pentru dezvoltarea infrastructurii AI, cum ar fi centre de date și servere, marcând o creștere semnificativă cu 30 de miliarde față de anul anterior. În cadrul raportului financiar trimestrial, Mark Zuckerberg a dezvăluit dorința companiei de a dezvolta o 'superinteligență' disponibilă pentru toată lumea, deși nu a detaliat concret cum se va distinge aceasta de AI-ul actual. Totuși, el a subliniat potențialele provocări legate de siguranță generate de această tehnologie avansată. Planurile includ și crearea unei 'superinteligențe personale,' un AI care să sprijine dezvoltarea individuală prin intermediul ochelarilor inteligenți și al tehnologiilor de realitate virtuală. Bugetul total al Meta pentru 2025 este estimat la 114-118 miliarde de dolari, cu ajustări minore față de predicțiile anterioare și, odată cu publicarea rezultatelor financiare peste așteptările investitorilor, acțiunile companiei au crescut cu 10%. Investițiile orientate spre AI în sectorul publicitar continuă să impulsioneze veniturile, în timp ce Meta se angajează pe un drum strategic de recrutare a talentelor din companii de top precum Apple și Github, aducând figuri notabile ca Alexandr Wang de la Scale AI și Shengjia Zhao de la OpenAI, pentru a consolida dezvoltarea diviziilor AI. În acest context dinamic, Meta nu doar că își extinde capacitățile tehnologice, dar configurează și o viziune futuristă asupra potențialului AI, chiar dacă provocările și riscurile inerente nu sunt deloc neglijabile.

strategia de 72 miliarde USD pentru superinteligență și provocările de siguranță noi anticipați în 2025

Meta investește masiv în inteligența artificială: Planurile și impactul anunțate de Mark Zuckerberg

Meta își dublează investițiile în inteligența artificială, planificând cheltuieli între 66 și 72 de miliarde de dolari în 2025, pentru dezvoltarea infrastructurii esențiale. Obiectivele noii strategii includ crearea unei „superinteligențe” accesibile tuturor.

În cadrul raportului pentru al doilea trimestru, Meta a dezvăluit intenția de a-și majora semnificativ bugetul alocat centrelor de date și serverelor. Această sumă reprezintă o creștere de aproximativ 30 de miliarde de dolari comparativ cu anul anterior, reflectând ambițiile crescânde ale companiei în domeniul AI.

Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, și-a expus viziunea privind o așa-numită „superinteligență”, menită să devină un instrument disponibil oricui. Deși detaliile concrete despre funcționalitățile acestei superinteligențe sunt încă insuficiente, Zuckerberg subliniază că vor apărea probleme de siguranță noi și complexe. Ideea este să dezvolte o inteligență artificială personală, care să revoluționeze interacțiunea umană cu tehnologia, în special prin ochelari inteligenți și realitate virtuală.

Pe lângă eforturile pentru noile tehnologii, Meta a ajustat și estimările privind bugetul general, așteptându-se la cheltuieli totale între 114 și 118 miliarde de dolari în 2025. După publicarea acestor informații, acțiunile Meta au crescut cu 10%, semn că investitorii au încredere în direcția stabilită.

Meta a făcut recent o mișcare strategică prin achiziția unei părți semnificative a companiei Scale AI, investind 14,3 miliarde de dolari și numindu-l pe fondatorul Alexandr Wang ca director general al diviziei AI. În plus, Meta a atras specialiști de top, precum Shengjia Zhao, co-creator ChatGPT, pentru a conduce noua divizie Superintelligence Lab.

Cheltuielile totale ale Meta pentru al doilea trimestru din 2025 au fost raportate la 27,1 miliarde de dolari, indicând o creștere de 12% față de anul precedent. Aceste investiții masive sugerează că Meta nu doar că își întărește poziția în domeniul AI, ci urmărește să rămână un lider inovator în acest spațiu tehnologic.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.