Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Țările UE trebuie să construiască milioane de drone pentru a face față unei posibile amenințări rusești, avertizează Comisarul european pentru Apărare.

Redacția•27 iunie 2025
Țările UE trebuie să construiască milioane de drone pentru a face față unei posibile amenințări rusești, avertizează Comisarul european pentru Apărare.

Pe scurt

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, avertizează statele UE că trebuie să fie pregătite să construiască milioane de drone, întrucât o potențială amenințare din partea Rusiei ar putea conduce la necesitatea de a avea o armată de drone capabilă să respingă atacuri. Oficialul a subliniat, într-un interviu acordat Sky News, că Rusia ar putea dispune de cinci milioane de drone, iar țările europene trebuie să-și depășească aceste capacități pentru a câștiga eventualele conflicte. Avertismentul lui vine ca urmare a unor evaluări ale serviciilor de informații care sugerează că Rusia ar putea ataca o țară NATO în următorii cinci ani. În contextul războiului actual din Ucraina, dronele au devenit vitale, controlând eficient câmpul de luptă și fiind responsabile pentru circa 80% din pierderile Rusiei în Ucraina. Comisarul a menționat că, mai degrabă decât să stocheze drone care ar deveni rapid depășite, UE ar trebui să investească în formarea unor echipe de piloți, ingineri și producători pregătiți să intensifice producția de drone dacă vor izbucni conflicte. Existența unor inițiative precum startup-urile germane care se concentrează pe producția de drone subliniază deja acest punct. O exemplificare a necesității de pregătire este Lituania, care, cu o graniță de 900 km cu Rusia și Belarus, ar avea nevoie de aproximativ trei milioane de drone într-un an în cazul unui război, echilibrul strategic al UAV-urilor fiind esențial în apărarea europeană.

Țările UE trebuie să construiască milioane de drone pentru a face față unei posibile amenințări rusești, avertizează Comisarul european pentru Apărare.

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a avertizat că statele Uniunii Europene trebuie să înceapă pregătirile urgente pentru eventualitatea unui conflict cu Rusia. Potrivit acestuia, milioane de drone sunt necesare pentru a avea o armată capabilă să răspundă eficient unor posibile atacuri.

Într-un interviu acordat Sky News, Kubilius a subliniat că, în contextul în care Rusia ar dispune de aproximativ cinci milioane de drone, UE trebuie să se asigure că dispune de o capacitate superioară pentru a asigura o defensivă solidă. Avertismentul său vine pe fondul unor informări secrete care indică faptul că Rusia ar putea ataca o țară membră NATO în următorii cinci ani.

Nevoia de modernizare și specializare

Deși Ucraina și Rusia sunt, conform Sky News, cele mai bine pregătite armate din Europa datorită implicării lor directe în conflict armat de-a lungul ultimilor trei ani, restul statelor europene au de făcut eforturi semnificative pentru a-și consolida poziția în acest domeniu. Companii din Germania, spre exemplu, au început deja să acorde o atenție sporită producției de drone.

Cu toate acestea, Kubilius este de părere că, având în vedere ritmul rapid al avansului tehnologic în domeniul dronelor, statele europene ar trebui să se concentreze mai degrabă pe formarea de echipe de piloți, ingineri și fabricanți care să poată răspunde rapid la cerințele pieței în caz de conflict, decât să acumuleze drone care riscă să devină rapid depășite.

Importanța strategică a dronelor

În contextul războiului din Ucraina, dronele au demonstrat o eficacitate deosebită, Kubilius remarcând că în zone critice precum „Valea Morții” nimic nu mișcă fără a fi monitorizat de drone. Acestea sunt responsabile pentru 80% din pierderile suferite de armata rusă pe frontul ucrainean, punând în evidență rolul crucial pe care îl joacă în strategiile militare moderne.

Pentru 2023, Ucraina planifică producția a peste patru milioane de drone. Comparând acest efort cu nevoile Lituaniei, Kubilius a evaluat că țara sa ar avea nevoie de circa trei milioane de drone pentru a apăra granițele de 900 km pe care le împarte cu Rusia și Belarus, în eventualitatea unui conflict.

Aceste inițiative punctează importanța unor strategii robuste și a unei planificări amănunțite pentru a asigura o poziționare defensivă eficientă la nivel european.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.