Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Temperatura medie la suprafața Mării Mediterane a atins 23,8°C în iunie, cu valuri de căldură dominând 62% din zonă.

Redacția•09 iulie 2025
Temperatura medie la suprafața Mării Mediterane a atins 23,8°C în iunie, cu valuri de căldură dominând 62% din zonă.

Pe scurt

În luna iunie 2025, temperatura medie la suprafața Mării Mediterane a atins un nou record istoric de 23,86 grade Celsius, depășind toate măsurătorile anterioare pentru această lună, în timp ce mai mult de jumătate din suprafața mării, mai exact 62%, a fost afectată de valuri de căldură marină, aceasta fiind cea mai extinsă astfel de manifestare înregistrată până acum pentru luna iunie. La nivel global, temperatura medie a apelor mărilor și oceanelor a fost de 20,75 de grade Celsius, clasându-se pe locul al treilea în topul celor mai ridicate valori înregistrate vreodată, după anii 2023 și 2024, iar 72% din suprafața oceanelor a resimțit temperaturi mai mari decât media perioadei. Raportul realizat de Mercator Ocean International, în calitate de operator al serviciului maritim Copernicus al Uniunii Europene, subliniază faptul că valurile de căldură marine devin tot mai frecvente și severe, reprezentând o amenințare serioasă pentru ecosistemele marine și comunitățile de pe coastă la nivel mondial. Această situație alarmantă accentuează necesitatea unor acțiuni urgente pentru protejarea mediului marin, iar raportul atrage atenția asupra implicațiilor profunde pe care aceste schimbări climatice le au asupra echilibrului ecologic și a vieții economice și sociale din regiunile afectate. Sursa acestor informații este Mercator Ocean International, un reper de încredere în analizarea schimbărilor climatice la nivel marin.

Temperatura medie la suprafața Mării Mediterane a atins 23,8°C în iunie, cu valuri de căldură dominând 62% din zonă.

Iunie 2025 a marcat un nou record în privința temperaturii medii la suprafața Mării Mediterane, cu un impact semnificativ asupra întregului ecosistem marin.

Temperatura medie a apei din Marea Mediterană în primele zile de vară a ajuns la un impresionant 23,86 grade Celsius. Acest nou record a fost stabilit pentru luna iunie și este mai ridicat decât oricând în istoria măsurătorilor. Îngrijorător este faptul că peste jumătate din întinderea mării, aproximativ 62%, a fost afectată de valuri de căldură marină, un fenomen climatic cu impact negativ asupra faunei și florei marine.

Un Fenomen Global Îngrijorător

Acest eveniment nu este izolat: pe plan mondial, măsurătorile arată că temperatura medie a apelor mărilor și oceanelor s-a cifrat la 20,75 grade Celsius. Aceasta este a treia cea mai ridicată valoare înregistrată, imediat după anii 2023 și 2024. De asemenea, 72% din suprafața totală a apelor oceanelor a avut temperaturi peste media normală a perioadei.

Impactul Asupra Ecosistemelor

Această încălzire excesivă a apelor este sursă de îngrijorare pentru cercetătorii de la Mercator Ocean International, care au realizat recentul raport. Echipa trimite un semnal de alarmă cu privire la frecvența și intensitatea crescândă a valurilor de căldură marină, care pun în pericol ecosistemele marine și comunitățile de coastă din întreaga lume.

Aceste schimbări climatice dramatice subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru protejarea biodiversității marine și adaptarea la noile condiții climatice extreme, atât pentru oamenii din zonele de coastă, cât și pentru viața marină.

Pentru locuitorii din Iași, deși departe de coasta maritimă, înțelegerea impactului încălzirii globale asupra mediului marin rămâne esențială pentru a sprijini eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.