Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Trei foști miniștri ai Apărării anchetați pentru trădare. Înstrăinarea de echipamente militare a slăbit apărarea înainte de invazia Crimeei.

Redacția07 iunie 2025
 Trei foști miniștri ai Apărării anchetați pentru trădare. Înstrăinarea de echipamente militare a slăbit apărarea înainte de invazia Crimeei.

Pe scurt

Parchetul General al Ucrainei investighează acuzațiile de înaltă trădare împotriva a trei foști miniștri ai Apărării – Mihail Iezhel, Dmitri Salamatin și Pavel Lebedev, acuzați că între 2010 și 2014 au diminuat semnificativ capacitatea militară a Ucrainei prin vânzarea nejustificată a sute de vehicule blindate, zeci de sisteme de rachete antiaeriene și avioane de luptă, distrugerile provocate cauzând slăbirea apărării naționale înainte de invadarea Crimeei de către Rusia. Aceștia sunt acuzați că au decis transferul unor volume mari de echipamente și arme, printre care mii de rachete și un milion de unități de arme și muniții de calibre mici, într-o perioadă în care armata ucraineană avea mare nevoie de ele, aducând astfel prejudicii considerabile suveranității, integrității și inviolabilității teritoriului național. Această carte albă a trădării a avut loc sub administrația prorusă condusă de Viktor Ianukovici și Petro Poroșenko, potrivit Pravda.ua, accentuând vulnerabilitatea strategică a țării care s-a confruntat ulterior cu situația critică din Crimeea. Parchetul General subliniază că acțiunile celor suspecți au încălcat siguranța și apărarea națională, punând în pericol integritatea Ucrainei într-un moment critic al istoriei recente, iar această anchetă stârnește atenția internațională datorită implicațiilor sale semnificative asupra securității regionale.

Trei foști miniștri ai Apărării anchetați pentru trădare. Înstrăinarea de echipamente militare a slăbit apărarea înainte de invazia Crimeei.

Procuratura Generală din Ucraina a notificat trei foști miniștri ai Apărării cu privire la suspiciunea de trădare, în urma deciziilor lor de a vinde echipamente militare cruciale între 2010 și 2014. Aceasta ar fi dus la o slăbire semnificativă a capacității de apărare a Ucrainei, înainte de ocuparea Crimeei de către Rusia.

În detalii, cei trei oficiali ar fi coordonat vânzarea a sute de vehicule blindate, zeci de sisteme de rachete antiaeriene, și numeroase aeronave și elicoptere de luptă. Procuratura susține că aceste tranzacții au fost inițiate fără justificare adecvată, în condițiile în care armata ucraineană avea o nevoie acută de astfel de resurse. Raportați de Pravda.ua, în perioada respectivă, cei trei care au ocupat funcția de miniștri au fost Mihail Iezhel, Dmitri Salamatin și Pavel Lebedev, în timp ce la conducerea țării s-au aflat președinții Viktor Ianukovici și Petro Poroșenko.

Procurorii argumentează că acțiunile acestor oficiali au subminat semnificativ suveranitatea și inviolabilitatea teritorială a Ucrainei. Situația este prezentată ca una gravă, întrucât drept consecință, Ucraina nu a putut să se pregătească eficient pentru provocările fostului său invadator, Rusia. Această anchetă reflectă încercările actuale ale Ucrainei de a analiza și a trage la răspundere responsabilitățile greșite ale liderilor săi trecuți în contextul conflictelor regionale.

Context

Pentru cititorii din Iași, este relevant de menționat că astfel de anchete nu doar că scot la iveală vulnerabilitățile în infrastructura de apărare a unei țări, dar evidențiază și importanța scrutinului și responsabilității la nivel guvernamental. Înfruntarea unor asemenea eșecuri este crucială pentru a asigura siguranța națională și independența față de influențele externe.

Surse: Comunicatul Procuraturii Generale din Ucraina, Pravda.ua. Foto de Erman Gunes/Dreamstime.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.