Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Trump anunță dublarea taxelor, impact global asupra piețelor de la 4 iunie.

Redacția•31 mai 2025
Trump anunță dublarea taxelor, impact global asupra piețelor de la 4 iunie.

Pe scurt

Donald Trump a anunțat la un miting în Pennsylvania că va dubla tarifele la importurile de oțel și aluminiu în SUA, măsură ce intră în vigoare începând de miercuri, 4 iunie, crescând tarifele de la 25% la 50%. Acest anunț, făcut în apropierea Pittsburgh-ului, reflectă intenția de a întări industria siderurgică americană și de a proteja locurile de muncă, fiind concomitent legat de un posibil acord de 14,9 miliarde de dolari între Nippon Steel și U.S. Steel. Decizia lui Trump de a amplifica tarifele a declanșat reacții globale, fiind văzută ca o intensificare a războiului comercial internațional, în contextul acuzațiilor nefundamentate aduse Chinei asupra încălcării unui acord de reducere a taxelor vamale. Fiind cel mai mare importator de oțel din lume, Statele Unite va resimți inevitabil creșteri ale prețurilor la oțel și aluminiu, impactând economic de la industrie la consumatorii de rând. Totodată, țări precum Canada și Australia și-au exprimat nemulțumirea, clasificând măsura ca fiind contrară securității economice globale și afectând lanțurile de aprovizionare stabilite de decenii. Deși au existat speculații cu privire la impactul asupra recentului acord comercial dintre SUA și Marea Britanie, unde taxele pe oțelul britanic au fost anulate, aceste noi tarife ridică întrebări asupra stabilității acordurilor comerciale internaționale. În acest context, România apare ca un exportator semnificativ de asemenea bunuri către SUA, parte a exporturilor totale din UE către America, estimate la 28 de miliarde de dolari anual.

Trump anunță dublarea taxelor, impact global asupra piețelor de la 4 iunie.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat recent că tarifele impuse importurilor de oțel și aluminiu vor fi crescute semnificativ, trecând de la 25% la 50%, începând de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut în cadrul unui miting din Pennsylvania, lângă Pittsburgh, o regiune simbol a industriei siderurgice.

Trump a subliniat că aceste măsuri vor sprijini industria americană, lăudând totodată un proiect de parteneriat între Nippon Steel din Japonia și gigantul U.S. Steel, evaluat la 14,9 miliarde de dolari. El a insistat că atât colaborarea propusă, cât și noile tarife, vor contribui la menținerea locurilor de muncă în SUA.

Imediat după discurs, Trump a precizat pe rețelele sociale că majorarea tarifelor va afecta și produsele de aluminiu, urmând să fie implementate de la 4 iunie. Această decizie vine în contextul tensiunilor comerciale internaționale, intensificând conflictul global existent. Președintele american a acuzat China de încălcarea unor acorduri privind reducerea taxelor la materii prime, deși nu a oferit dovezi în sprijinul acuzațiilor.

La nivel global, măsura a fost primită cu critică. China, fiind cel mai mare producător de oțel din lume, va simți puternic impactul acestor schimbări, în timp ce Statele Unite, cel mai mare importator al produsului, anticipează creșteri ale prețurilor în economie. Canada și Australia au criticat dur această mutare, considerând-o dăunătoare pentru securitatea economică nord-americană și nerezonabilă pentru o relație de alianță.

Între timp, nu sunt clare efectele asupra recintelui acord comercial între SUA și Marea Britanie, care eliminase tarifele pentru importurile de oțel și aluminiu britanic. Este de observat că aceste schimbări vin după ce tarife similare au fost impuse de Trump de la întoarcerea sa în funcție la începutul anului, marcând o nouă etapă în politica economică a administrației sale.

Deciziile președintelui Trump continuă să fie o sursă de fricțiuni în relațiile internaționale, afectând lanțurile de aprovizionare și generând incertitudini în economia globală.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.