Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Trump susține că Putin l-a avertizat despre un răspuns al Rusiei la atacul cu drone asupra bazelor militare rusești, realizat de Ucraina.

Redacția05 iunie 2025
Trump susține că Putin l-a avertizat despre un răspuns al Rusiei la atacul cu drone asupra bazelor militare rusești, realizat de Ucraina.

Pe scurt

Într-o postare controversată pe Truth Social, Donald Trump a dezvăluit că a avut o discuție telefonică prelungită cu Vladimir Putin, neanunțată în prealabil, în contextul unui recent atac cu drone asupra bazelor militare din Rusia, efectuat de serviciile ucrainene. Președintele rus, potrivit lui Trump, a avut un ton ferm, menționând că Rusia 'va trebui să răspundă' acestui atac. Postarea a fost ștearsă rapid după 30 de minute, dar a stârnit dezbateri datorită aluziilor sale privind tensiunile actuale și negocierile nucleare cu Iranul, în care Trump și-a exprimat dezacordul privind posesiunea de arme nucleare de către Iran, evidențiind o aparentă cooperare cu Putin în acest dosar sensibil. În paralel, serviciile de securitate din Ucraina au dezvăluit mai multe detalii și imagini despre operațiunea lor sofisticată, condusă sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski, utilizând drone avansate cu tehnologie AI. Cu 41 de aeronave vizate și pagube estimative de peste șapte miliarde de dolari, impactul atacului subliniază escaladarea tensiunilor și complexitatea situației diplomatice dintre Rusia și Ucraina, chiar în pragul unor negocieri ruso-ucrainene care au avut loc ulterior la Istanbul. În acest context geopolitic tensionat, Trump sugerează că Putin ar putea contribui la o rezolvare rapidă în dosarul iranian, aspect ce ridică întrebări despre poziționările strategice și alianțele emergente pe scena internațională.

Trump susține că Putin l-a avertizat despre un răspuns al Rusiei la atacul cu drone asupra bazelor militare rusești, realizat de Ucraina.

Recent, Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că a purtat o discuție telefonică de o oră și 15 minute cu Vladimir Putin, președintele Rusiei. Conversația nu fusese anunțată public înainte și s-a concentrat pe atacurile cu drone organizate de serviciile militare ucrainene asupra bazelor rusești, precum și pe alte confruntări militare recente.

Postarea lui Trump, care a fost ulterior ștearsă după 30 de minute, menționa că Putin a fost foarte clar în a spune că Rusia va trebui să răspundă la aceste atacuri. Mai mult, Trump a pomenit și despre discuțiile cu Iranul legate de problema nucleară, afirmând că timpul pentru o decizie este limitat și că a subliniat necesitatea ca Iranul să nu dețină arme nucleare. În cele din urmă, a menționat că Putin a fost de acord să participe la discuțiile cu Iranul, sugerând că ar putea ajuta la o soluționare rapidă.

În paralel, președintele Rusiei, în cadrul unei reuniuni guvernamentale, a explicat că recentele atacuri ucrainene pe teritoriul rus au avut ca scop perturbarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina, care au avut loc ulterior la Istanbul.

Conform informațiilor făcute publice de Serviciul de Securitate al Ucrainei, operațiunile din week-end au fost dirijate personal de președintele Volodimir Zelenski și echipa lui. Se menționează că 41 de aeronave, printre care diverse modele de importanță militară, au fost lovite, iar unele au suferit daune serioase. SBU a explicat cum au utilizat tehnologia de ultimă generație pentru controlul dronelor, bazată pe inteligență artificială, dar și pe intervenția manuală a operatorilor. De asemenea, se estimează că pagubele depășesc șapte miliarde de dolari.

Acest eveniment internațional tensionant subliniază importanța negocierilor și a relațiilor diplomatice în contextul global actual, având impact și asupra țărilor din Europa de Est, inclusiv România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.