Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei în schimbul păcii. Trump și Putin, întâlnire la summit în Alaska pe 15 august 2025

Redacția•09 august 2025
Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei în schimbul păcii. Trump și Putin, întâlnire la summit în Alaska pe 15 august 2025

Pe scurt

Volodimir Zelenski insistă că pacea cu Rusia nu va presupune cedarea unor teritorii ucrainene, așa cum a declarat ferm într-un videoclip postat pe rețelele sale de socializare. El a subliniat că aceste teritorii sunt protejate prin Constituția Ucrainei, iar cedarea lor către “ocupant” nu este o opțiune. Declarația sa vine ca reacție la comentariul fostului președinte al SUA, Donald Trump, care a sugerat că un potențial acord de încetare a ostilităților ar putea include schimburi teritoriale între Rusia și Ucraina, în interesul ambelor state. De asemenea, Trump a anunțat o întâlnire iminentă cu președintele rus Vladimir Putin, planificată pentru 15 august 2025, în Alaska, care a fost confirmată și de Kremlin. Trump a menționat că discuțiile de la Casa Albă încearcă să convingă liderii europeni să accepte un acord prin care Rusia și-ar extinde controlul asupra regiunilor ucrainene Donbas, Herson și Zaporijie, păstrând Crimeea. Însă, Zelenski a reiterat că orice soluție de pace trebuie să includă participarea activă a Ucrainei la negocieri, altfel va conduce doar la „soluții inactive”. Rusia, care ocupă circa 20% din teritoriul Ucrainei, a impus condiții dure pentru o eventuală pace, inclusiv neutralitatea Ucrainei și retragerea sancțiunilor internaționale. Intențiile Moscovei se ciocnesc cu obiectivele clare ale Kievului, complicând astfel procesul de negocieri ce a avut tentative repetate, deși eșuate, de a găsi un consens la Istanbul. Cu toate acestea, un oficial american a sugerat că eforturile de organizare a întâlnirii continuă și că Zelenski ar putea avea un rol în aceste discuții viitoare.

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei în schimbul păcii. Trump și Putin, întâlnire la summit în Alaska pe 15 august 2025

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reafirmat că nu va ceda teritorii Ucrainei ca parte a unui acord de pace cu Rusia. Acest comentariu a fost făcut ca răspuns la sugestiile unui acord care să includă cedări teritoriale, propus de fostul președinte american, Donald Trump.

Volodimir Zelenski a explicat pe rețelele sociale că înțelegerea teritorială a Ucrainei este clar stipulată în Constituția țării și că nu există flexibilitate în privința aceasta: "Ucrainenii nu își vor ceda niciodată pământurile", a subliniat el. De asemenea, Zelenski i-a îndemnat pe parteneri să înțeleagă importanța unei păci durabile, subliniind că conflictul trebuie să se sfârșească prin acțiunile Rusiei, care este responsabilă de declanșarea și continuarea confruntărilor.

Săptămâna trecută, Donald Trump a anunțat pe platforma sa socială că va avea o întâlnire cu Vladimir Putin pe 15 august în Alaska. Trump a subliniat că această reuniune este mult așteptată și a evidențiat că Rusia dorește să ajungă rapid la o soluție, întâlnirea fiind amânată anterior din cauza cerințelor de securitate.

Trump a lăsat să se înțeleagă că un potențial acord de încetare a focului ar putea include schimburi teritoriale între Rusia și Ucraina, un aspect criticat de Zelenski. Conform surselor, se discută posibilitatea ca Rusia să-și mențină controlul asupra regiunilor Donbas, Herson, și Zaporijie, în timp ce Crimeea ar rămâne sub jurisdicția rusă.

Aceste propuneri complică dialogul diplomatic, de vreme ce Ucraina a respins în mod constant orice formă de renunțare la teritorii ca metodă de a pune capăt conflictului. În același timp, există discuții că organizarea întâlnirii este în desfășurare și că Zelenski ar putea participa într-o anumită măsură.

La nivel internațional, Moscova controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar întâlnirile anterioare dintre reprezentanții țărilor, inclusiv cele de la Istanbul, nu au condus la un consens din cauza cererilor Stringente ale Rusiei. Soluțiile vehiculate variază de la statusul de neutralitate pentru Ucraina, până la retragerea sancțiunilor occidentale, dar toate aceste condiții au fost până acum inacceptabile pentru Kiev.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.