Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

UE blochează accesul companiilor chineze la licitații publice pentru echipamente medicale de peste 5 milioane euro, invocând lipsa de reciprocitate cu China.

Redacția20 iunie 2025
UE blochează accesul companiilor chineze la licitații publice pentru echipamente medicale de peste 5 milioane euro, invocând lipsa de reciprocitate cu China.

Pe scurt

Uniunea Europeană a decis să restricționeze semnificativ participarea companiilor chineze la licitațiile publice pentru echipamente medicale, o piață evaluată la aproximativ 150 de miliarde de euro în 2023, măsură menită să asigure o mai mare reciprocitate în accesul la piețele de achiziții publice internaționale. Această decizie strategică, anunțată de Comisia Europeană, interzice firmelor din China să liciteze pentru contracte ce depășesc cinci milioane de euro în cazul în care nu există furnizori alternativi și impune un plafon de 50% pentru produsele chinezești în ofertele mixte. Interdicția vizează produse esențiale precum aparatură de imagistică, proteze și articole de îmbrăcăminte medicală, vizând să contrabalanseze accesul inechitabil pe piața chineză unde producătorii locali sunt favorizați. Aceasta este prima măsură implementată sub noul Instrument Internațional pentru Achiziții Publice al UE, în vigoare din 2022, și intervine într-un context deja tensionat între Bruxelles și Beijing, marcat de dispute comerciale recente, cum ar fi tarifele impuse asupra vehiculelor electrice din China, restricții legate de exporturile de pământuri rare și măsurile chinezești împotriva coniacului european. Urmează ca aceste aspecte să fie abordate la summitul UE-China din iulie, ilustrând dorința infuzii de claritate și cooperare economică echitabilă între cele două părți.

UE blochează accesul companiilor chineze la licitații publice pentru echipamente medicale de peste 5 milioane euro, invocând lipsa de reciprocitate cu China.

Uniunea Europeană a decis să restricționeze participarea companiilor chineze la licitațiile publice pentru echipamente medicale, atunci când valoarea contractelor depășește cinci milioane de euro. Această măsură urmărește să asigure un tratament echitabil al firmelor europene în China, acolo unde acestea acuză o lipsă de oportunitate echivalentă.

Decizia recentă a Comisiei Europene se aplică în cadrul Instrumentului Internațional pentru Achiziții Publice adoptat în 2022. Acest instrument a fost creat pentru a garanta reciprocitatea în accesul la piețele de achiziții publice între statele membre ale UE și alte țări. Comisia Europeană intenționează să excludă companiile chineze de la contracte mai mari de cinci milioane de euro, dacă nu există alți furnizori disponibili. De asemenea, în cazul ofertelor mixte, produsele de origine chineză nu trebuie să depășească jumătate din totalul ofertei.

Această mișcare are loc pe fondul unor discuții tensionate între Bruxelles și Beijing, accentuate de măsurile tarifare adoptate de Uniunea Europeană împotriva vehiculelor electrice produse în China, în timp ce China a impus restricții asupra exporturilor unor produse europene. Este de așteptat ca aceste subiecte să fie discutate la summitul UE-China programat pentru luna iulie.

Un aspect important este că piața europeană a echipamentelor medicale are o valoare estimată la circa 150 de miliarde de euro, din care 70% este reprezentată de achizițiile publice. Deși doar 4% dintre contracte sunt afectate de această limită de cinci milioane de euro, ele constituie aproximativ 60% din valoarea totală a pieței, conform unui oficial european.

Prin această măsură, UE încearcă să îmbunătățească echilibrul și să sprijine companiile europene în accesul la piețele externe. Comisia continuă să monitorizeze evoluțiile pieței și să adapteze reglementările în funcție de necesități pentru a proteja interesele economice ale uniunii.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.