Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Ursula von der Leyen cere clarificări de la Zelenski după adoptarea unei legi ce pune în pericol agențiile anticorupție din Ucraina, afectând aderarea la UE

Redacția24 iulie 2025
Ursula von der Leyen cere clarificări de la Zelenski după adoptarea unei legi ce pune în pericol agențiile anticorupție din Ucraina, afectând aderarea la UE

Pe scurt

Legea recent promulgată de Volodimir Zelenski, care pune Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) sub supravegherea procurorului general politizat, a generat îngrijorări serioase la nivel european. Ursula von der Leyen a intervenit personal, cerând explicații de la președintele ucrainean și exprimându-și profunda îngrijorare, conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene. Schimbarea legislativă, care îi permite procurorului general să reatribuie investigațiile de la NABU și SAPO altor entități, este percepută de critici ca un risc semnificativ de influență politică asupra anchetelor, mai ales a celor majore. Acest gest al Uniunii Europene constituie primul afront deschis la adresa guvernului Zelenski de la începutul invaziei ruse, subliniind că respectarea statului de drept și combaterea corupției sunt esențiale pentru un stat candidat la UE și nu permit compromisuri. În replică, Zelenski a subliniat nevoia de a menține infrastructura anticorupție funcțională, fără ingerințe rusești, și a pledat pentru un procuror general dedicat legalității pedepselor. În plus, comisarul european Marta Kos a criticat ferm legea, subliniind esențialitatea independenței NABU și SAPO pentru agenda de reformă a Ucrainei. Abrogarea acestei legi controversate a mobilizat la proteste mii de ucraineni în orașe precum Kiev, Liov, Odesa și Dnipro, indicând primele manifestări antiguvernamentale majore de la începutul conflictului cu Rusia. prin această confruntare legislativă, tensiunile dintre Bruxelles și Kiev s-au intensificat, punând accent pe necesitatea ca Ucraina să respecte standardele europene în domeniul justiției și luptei împotriva corupției.

Ursula von der Leyen cere clarificări de la Zelenski după adoptarea unei legi ce pune în pericol agențiile anticorupție din Ucraina, afectând aderarea la UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut explicații de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski după ce acesta a promulgat o lege care pune sub semnul întrebării independența unor importante agenții anticorupție din Ucraina. Într-o conversație telefonică, von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea, evidențiind importanța respectării statului de drept și a luptei anticorupție, fundamente esențiale ale Uniunii Europene.

Conform noii legislații aprobate recent de parlamentul ucrainean, Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) se vor afla sub controlul direct al procurorului general, o funcție de natură politică. Această mișcare i-ar permite procurorului să aleagă cazurile pe care NABU și SAPO le investighează și să le reatribuie altor agenții de stat, ceea ce ar putea aduce riscuri de influențare politică a anchetelor de amploare.

Pentru prima dată de la debutul invaziei ruse, Comisia Europeană critică atât de vehement guvernul de la Kiev. “Respectarea statului de drept și a luptei împotriva corupției sunt cruciale pentru Uniunea Europeană,” a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că Ucraina, ca țară candidată, trebuie să adere la aceste standarde fără compromisuri.

Într-un discurs televizat, Zelenski a răspuns criticilor, afirmând că sistemul anticorupție ucrainean va opera corect, dar doar în absența influenței ruse. Aceasta este o referință la recentul scandal de presupus spionaj rus în cadrul NABU. "Procurorul general trebuie să aibă determinarea necesară pentru a asigura pedepsirea adecvată a celor care încalcă legea,” a spus Zelenski.

Marta Kos, comisarul european pentru negocieri de extindere, a condamnat ferm legea, încercând să convingă Kievul să revină asupra deciziei. Ea a afirmat că NABU și SAPO sunt esențiale pentru consolidarea statului de drept din Ucraina și trebuie să opereze independent pentru a asigura încrederea publicului.

Între timp, în Ucraina au izbucnit proteste masive în orașe precum Kiev, Liov, Odesa și Dnipro împotriva acestei legi. Acesta este cel mai semnificativ val de proteste antiguvernamentale de la începutul războiului, reflectând tensiunile crescânde în țară.

Surse: Euronews, Politico

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.