Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și pensii limitate la 70% din salariu.

Redacția30 iulie 2025
Vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și pensii limitate la 70% din salariu.

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a prezentat un pachet de măsuri pentru reforma pensiilor speciale, subliniind necesitatea urgentă de a corecta inechitățile din sistemul de pensii al magistraților din România. Propunerea sa principală vizează creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și stabilirea unui plafon pentru pensii de maximum 70% din ultimul salariu net, în contrast cu situația actuală în care mulți magistrați se pensionează la doar 48-50 de ani și primesc pensii ce depășesc salariul net. Bolojan argumentează că modificările sunt absolut necesare pentru asigurarea echității sociale, subliniind că pensiile actuale sunt nejustificat de mari comparativ cu restul sectorului public și privat. Un alt punct cheie al reformei este creșterea vechimii necesare în sistem pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, astfel că magistrații vor putea să se pensioneze anticipat, dar nu înainte de vârsta de 58 de ani, suferind o reducere de 2% din pensie pentru fiecare an de pensie anticipată. Reforma mai adresează și ambiguitățile legii de salarizare care au generat mii de procese juridice costisitoare și neîntrerupte, statul fiind obligat să plătească aproape 2 miliarde de euro datorită diferențelor salariale decise în instanță. Deși au fost încercate și alte măsuriîn trecut, precum legea din 2023 respinsă de Curtea Constituțională și inițiativa din 2025 încărcată cu amendamente considerate neconstituționale, se resimte presiunea enormă de a clarifica această situație înainte de termenul impus de PNRR pentru a nu pierde fonduri europene de peste 230 de milioane de euro. Astfel, premierul pledează pentru un sistem transparent și predictibil care să stabilizeze și să echilibreze domeniul justiției pe termen lung.

Vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și pensii limitate la 70% din salariu.

Introducere: Premierul Ilie Bolojan a dezvăluit un plan de reformă a pensiilor speciale care ar putea schimba semnificativ regulile pentru magistrați. Propunerile vizează creșterea vârstei standard de pensionare și aplicarea unor noi reguli de calcul al pensiilor.

Corpul Articolului: Bolojan a anunțat că vârsta de pensionare a magistraților ar putea fi ridicată la 65 de ani, aliniindu-se astfel standardelor generale. În plus, pensiile nu vor mai depăși 70% din ultimul salariu net, eliminând astfel situațiile în care pensiile ajung să fie mai mari decât salariile.

Un alt aspect important al reformei propuse este creșterea vechimii necesare în activitate de la 25 la 35 de ani. Magistrații care doresc să se pensioneze înainte de 65 de ani vor putea face acest lucru, dar nu înainte de 58 de ani și cu penalizarea pensiei cu 2% pentru fiecare an lipsă.

Bolojan a atras atenția și asupra problemelor pe care le generează actuala lege de salarizare, din cauza căreia statul a fost nevoit să plătească diferențe salariale de circa 2 miliarde de euro. Peste 20.000 de cereri în instanțe au fost înregistrate pe această temă, denotând un sistem de salarizare impredictibil și neclar.

Propunerile de reformă vin în contextul unor încercări anterioare de schimbare a sistemului de pensii speciale, care însă nu au avut succes. Curtea Constituțională a respins modificările legislative anterioare, considerând că ele afectează "drepturi câștigate".

Premierul a subliniat urgența acestei reforme, amintind că peste 230 de milioane de euro din fondurile PNRR sunt în joc, cu un termen de rezolvare a problemelor până în noiembrie. "Este o chestiune de echitate socială. Pensii care sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat creează o inechitate semnificativă," a declarat Bolojan.

Aceste propuneri sunt publicate și puse în discuție, iar publicul și partenerii sociali sunt invitați să ofere feedback pentru a defini un cadru legislativ cât mai corect și funcțional.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.